Decanul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, Cătălin Gherghe: Nu se investește în performanță pentru că s-ar vedea și mai tare deficiențele învățământului de masă

93.033 de vizualizări
Foto: Cătălin Gherghe – captură TVR+
Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București (FMI-UB) și coordonator al lotului național de matematică, a explicat la TVR Info că, în opinia sa, motivul pentru care statul român nu investește așa cum ar trebui în educație este acela că performanța scoate în evidență lipsurile sistemului de învățământ de masă.

„Mă întrebam acum de ce oare societatea, ministerele nu acționează pentru a sprijini aceste performanțe? Sunt două variante. Ori nepăsarea, ori, în subconștient, frica. Frica de ce? Avem un învățământ de performanță, să zicem, foarte ridicat, cel puțin la Matematică, unde rezultatele sunt incredibile. Învățământul mediu, de masă poate nu merge atât de bine”, a declarat Cătălin Gherghe.

„Problema este că e mai greu să să-l faci pe acesta să meargă și atunci intervine frica. Pentru că asta este ideea mea. Investind în cei performanți, ei vor obține performanțe și se va vedea și mai tare diferența între ei și ceilalți, așa încât mai bine nu investim în ei. De fiecare dată când venim de la olimpiadă vine această întrebare: Cum e posibil să te situezi deasupra unor națiuni cu tradiție și învățământul să meargă poate nu foarte bine, hai să nu spun prost?”, a completat acesta.

Pe aceeași temă, olimpicul internațional la matematică Pavel Ciurea [editare ulterioară] a evidențiat unul dintre punctele slabe ale sistemului educațional din România, care stă în calea performanței: „La un moment dat spunea cineva foarte bine că suntem obligați să învățăm la 12-13 materii și asta mi se pare o problemă foarte mare cu sistemul pe care îl avem, că nu oferă deloc flexibilitate”.

Olimpicul consideră că elevilor care se remarcă la anumite discipline ar trebui să li se acorde șansa de a aprofunda acel subiect.

„Pot să înțeleg că avem nevoie de o cultură generală și cu astea sunt de acord, dar, la un moment dat, observăm niște copii care au o tendință de a învăța anumite lucruri. Au pasiune și nu numai că au această pasiune pe care nu putem s-o cuantificăm, ci efectiv au demonstrat prin rezultate că sunt cu adevărat buni la ceea ce fac”, a spus Pavel Ciurea.

„Și atunci de ce să nu oferim acestor copii și flexibilitatea de adică de a continua pe drumul ales. Adică înțeleg că avem nevoie de această cultură generală, dar nu înțeleg de ce trebuie să o facem și după ce copilul a demonstrat că vrea să facă un alt lucru destul de specific”, a adăugat acesta.


6 comments
  1. Sistemul educațional românesc nu este diminuat intenționat, ci, dimpotrivă, este supus unor reforme pentru a îmbunătăți calitatea și incluziunea. Iată câteva puncte cheie de luat în considerare¹²:
    – Reforme în curs: Guvernul României a adoptat o nouă lege privind învățământul școlar în 2023, care vizează îmbunătățirea calității educației, stimularea creșterii economice și promovarea incluziunii.
    – Provocări: Deși este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, rezultatele educaționale ale României rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
    – Domenii de îmbunătățire: Sistemul se confruntă cu provocări precum:
    – Educație de calitate: Asigurarea unei educații de calitate pentru toți, în special în zonele rurale, unde accesul la o educație de calitate poate fi limitat.
    – Inegalitatea salarială: Abordarea inegalității salariale dintre bărbați și femei în câmpul muncii, în ciuda faptului că femeile frecventează, în general, școala mai mult timp.
    – Profesia didactică: Transformarea predării într-o profesie extrem de calificată și plină de satisfacții prin conectarea performanței, promovării și salarizării.
    – Evaluarea școlilor: Consolidarea sistemelor de evaluare și sprijin școlar pentru a îmbunătăți calitatea și echitatea școlilor. – Obiective: Reformele vizează îmbunătățirea rezultatelor educaționale, creșterea incluziunii și alinierea resurselor cu prioritățile politice pe termen lung.
    Per total, sistemul educațional românesc se află într-un punct de cotitură, eforturile fiind concentrate pe consolidarea guvernanței, a evaluării și a sistemelor de sprijin pentru a oferi o educație mai bună pentru toți.

    1. În invatamant sunt mulți ca dumneavoastră.
      Texte ca cel menționat ,nu ne interesează.
      Este unul din motivele pentru care elevii se plictisesc.
      Înțeleg ca nu cunoașteți deloc realitatea.

      1. Am fost odată (acum foarte mulți ani) la un curs de formare pe la Petroșani, unde la final a venit un domn foarte tinerel, sub-secretar de stat (de culoare politică roșie), care ne-a întrebat, după evaluarea finală, ce putem spune despre politicile școlare de la vremea aceea (era ministru d-na Andronescu). După ce ne-a aflat opiniile (în afară de inspectorul de specialitate, nimeni nu avea nimic bun de spus) dânsul ne-a comunicat că e foarte surprins de atitudinea noastră și că d-na ministru și guvernul din care face parte sunt extrem de preocupați de binele învățământului.

        După câteva săptămâni, d-na ministru a desființat ȘAM-urile, obligând toți elevii care finalizau clasa a 8-a să devină liceeni, indiferent de media de admitere.

        Progres!! /s

  2. Da câți ministri de Educatie si învățământ a avut Romania in ultimii 35 de ani? Zeci.
    In ce stare sânt școlile din Romania ?
    Să le veden la televizor, cum arată.
    Cum adică tu ca părinte să vii cu bani de acasă să dai la școală pentru copil, pentru tot felul de motive dubioase.
    Nu cumva si profesorii si învățătorii trebuie să predea la clasă gratis ?
    Da stai. De ce ne mai trebuie școli, licee, facultăți?
    Se poate învăța si pe câmp, intre vaci, ca in India.
    Vă intreb. Vă pasă sau nu, vouă guvernanților din România, de Educația românească ?
    Ați depus un jurământ.
    Aveti o răspundere.
    Tot așa pot spune si soldații.
    Da de ce să apăr țara asta ?
    Ei ce fac pentru țara asta ?
    Si eu să mor pentru ea, pentru ei?

  3. sistemul de învățământ din Romania nu mai ține cont de principii pedagogice,precum cel care pune în concordanță nivelul cunoștințelor predate cu dezvoltarea neuropsihică a copilului.
    Cei care alcătuiesc curriculă,o fac ghidandu- se după puterea de asimilare a olimpicilor,ceea ce este greșit! Când scriu asta mă refer la toate specialitățile,nu doar la matematică!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum vor fi ajutați copiii cu CES, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar. Părinții trebuie să aleagă una dintre formele de sprijin: Vouchere educaționale nou introduse sau alocația de hrană și cazarmament – surse

Toți copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), inclusiv cei cu dizabilităţi, din școlile de masă sau speciale, de stat şi particulare vor putea beneficia vouchere educaţionale în cuantum fix sau…
Vezi articolul

Atentat în Viena: Armata apără ambasadele și obiectivele importante / Teroristul care a ucis 4 civili, un albanez de 20 de ani care voia să plece în războiul din Siria de partea ISIS / Școlile sunt închise, iar localnicii – sfătuiți să stea în case

Ora 10.54: Mobilizare a forțelor de ordine în toate marile orașe din Austria pentru a preveni atentate similare, transmite Der Standard. Viața întregii țări e afectată de măsurile de precauție…
Vezi articolul