Pe 7 iulie 2025, Edupedu.ro a transmis o solicitare oficială Institutului de Științe ale Educației (IȘE), în care am cerut explicit punctul de vedere al echipei de cercetare cu privire la efectele măsurilor în educație anunțate de Guvern în așa-numita Lege Bolojan. Am întrebat dacă cercetătorii în științele educației au fost consultați în privința măsurilor decise tocmai în domeniul educației, dacă au furnizat date sau analize pentru fundamentarea acestor măsuri și ce spune literatura științifică despre impactul unor decizii precum creșterea normei didactice la 20 ore/săptămână, eliminarea burselor de reziliență și performanță, creșterea numărului de elevi per clasă, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi (cu efectul concedierii a cca. 900 de directori), reducerea plății cu ora și a degrevărilor cadrelor didactice.
Am primit însă un răspuns oficial de la Ministerul Educației și Cercetării, nu de la IȘE, deși solicitarea era adresată clar Institutului de cercetare. Răspunsul este semnat de Biroul de presă al Ministerului Educației și Cercetării (MEC), dar nu conține nicio mențiune a numelor sau funcțiilor celor care ar fi contribuit din partea IȘE.
Mai grav este faptul că, în conținutul său, răspunsul reia, în mare parte, declarațiile recente ale ministrului Daniel David, prezentate în spațiul public.
De exemplu:
Pentru întrebarea privind creșterea numărului de elevi în clasă, răspunsul MEC la solicitarea făcută de Edupedu.ro către IȘE este: „Numărul de elevi pe clasă/grupă reprezintă o revenire la situația existentă în perioada 2011 – 2023.”
Această formulare este conținută în declarația ministrului din 8 iulie 2025 făcută la Digi24: „Da, vom ajunge și în țară să avem clase cu 30 de elevi, cum am avut, surprinzător, în România, lumea uită, și până în 2020.”
La întrebarea despre comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi și concedierea a circa 900 de directori, răspunsul MEC este: „Nu am identificat date relevante pentru a putea răspunde, dar – în principiu – poate facilita crearea normelor didactice fără fragmentări excesive. Directorii rămân profesori titulari în sistem.”
Această justificare este aproape identică cu cea oferită de ministrul Educației la Digi24, într-o emisiune difuzată pe 5 iulie: „Sistemul nostru este foarte fragmentat de multe ori, avem foarte multe unități școlare mici și, atunci, dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziții de directori. Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori practic și se întorc la predare, dar reușim să concentrăm zonele astea educaționale, ca sistemul să nu fie foarte fragmentat.”
În plus, formulările de tipul „a se vedea raportul IȘE privind bursele” sau „răspunsul se regăsește mai jos” sunt ambigue și nu oferă poziția clară a echipei de cercetare. Nu este clar dacă cercetătorii de la IȘE sunt autorii documentului final remis de Minister la solicitarea noastră către IȘE, dar pozițiile oferite redacției până acum de cercetătorii de la Institut, chiar și în perioada 2010-2024 în care instituția a funcționat ca unitate de cercetare în interiorul ministerului, nu au conținut niciodată răspunsuri nedocumentate, lipsite de argumente științifice sau date și evidențe.
Singurul răspuns din documentul trimis de MEC care este argumentat și care are structura unui răspuns tipic al IȘE, așa cum am primit în repetate rânduri la solicitările de presă de până acum, este cel referitor la creșterea normei didactice și la tăierile contractelor „plata cu ora”, unde există și o bibliografie.
De remarcat este și că în răspunsul MEC se afirmă:
„Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat direct în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern.” Această formulare ridică întrebări suplimentare: a existat vreo implicare indirectă? Au fost implicați doar funcționari din minister? Cine a decis răspunsul oficial în numele IȘE?
Edupedu.ro consideră grav că o solicitare adresată unei instituții de cercetare a primit ca răspuns un document politic, redactat sau compilat de altă instituție, fără transparență privind sursa științifică a informațiilor. Într-un stat democratic, expertiza cercetătorilor și specialiștilor trebuie protejată, nu filtrată prin comunicarea politică a unui minister.
Această situație intră în contradicție directă cu angajamentele publice asumate chiar de ministrul Daniel David (reputat om de știință, chiar președintele consiliului științific al Unității de Cercetare în Educație), la momentul reînființării ISE, în martie 2025. Atunci, ministrul declara: „Institutul de Științe ale Educației trebuie acum susținut pentru dezvoltare – mai ales când vom trece de blocajele economico-financiare din prezent -, deoarece acesta trebuie să fie principalul motor care să ne ajute să implementăm în țară o educație bazată pe dovezi/validată științific, nu pe păreri adesea (prea) puțin informate sau pe pseudoștiință.”
La patru luni de la aceste declarații, exact ceea ce ministrul se angaja să evite pare să se întâmple: un document solicitat cercetătorilor conține un răspuns politic, în numele institutului, fără ca vocea științifică să ajungă la public.
Redăm mai jos solicitarea Edupedu.ro către IȘE, din 7 iulie 2025:
„Către: Institutul de Științe ale Educației
În atenția conducerii și echipei de cercetare
Vă scriem pentru a solicita un punct de vedere oficial din partea Institutului de Științe ale Educației cu privire la noile măsuri anunțate recent în domeniul educației, pe care noi le-am pus sub umbrela așa-zisei “legi Bolojan”, în special cele care vizează:
- creșterea normei didactice la 20 de ore/săptămână, în medie
- modificarea anuntata a criteriilor și cuantumului burselor elevilor, prin eliminarea burselor de reziliență și performanță, și reducerea la 15% dintr-o clasă a numărului burselor de merit, indiferent de numărul elevilor cu medii peste 9.50
- creșterea numărului de elevi per clasă/grupă,
- comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi prin redefinirea unităților de învățământ cu personalitate juridică, cu efect direct concedierea a aproximativ 900 de directori, conform anunțului ministrului Educației și Cercetării
reducerea semnificativă a plății cu ora pentru cadrele didactice,
tăierea orelor suplimentare pentru directori, inspectori
eliminarea sau diminuarea degrevărilor pentru profesori cu funcții sau responsabilități specifice.
Aceste măsuri nu au fost propuse exclusiv de Ministerul Educației și Cercetării, potrivit surselor noastre, ci au rezultat din consultările și grupurile de lucru organizate la Palatul Cotroceni, sub coordonarea Administrației Prezidențiale și a președintelui ales, Nicușor Dan, cu participarea unor experți din partidele politice. În acest context, dorim să aflăm:
- A fost consultat Institutul de Științe ale Educației în procesul de elaborare a acestor măsuri, fie de către Ministerul Educației, fie de către grupurile de lucru constituite la nivelul Administrației Prezidențiale? Dacă da, vă rugăm să ne indicați în ce mod a fost realizată această consultare și care a fost contribuția echipei ISE.
- A existat, în ultima lună (începând cu perioada imediat următoare alegerilor și până la anunțarea pachetului de măsuri), vreo solicitare oficială către ISE de a furniza date, analize sau puncte de vedere științifice privind impactul acestor decizii?
- Pe baza studiilor disponibile și a expertizei interne a ISE, ce efecte pot fi anticipate ca urmare a aplicării acestor măsuri?
– Cum sunt afectate calitatea predării, echitatea în educație, motivația profesorilor și accesul elevilor la educație de calitate?
– Ce efecte de domino pot apărea, inclusiv în ceea ce privește organizarea rețelei școlare, riscurile de segregare, deficitul de resurse umane sau actul managerial în unitățile comasate? - Există în literatura de specialitate sau în cercetările realizate de ISE recomandări care susțin sau, dimpotrivă, contrazic direcția acestor politici publice recente?
În măsura în care este posibil, vă rugăm să ne transmiteți orice referințe la documente publice sau studii relevante elaborate de ISE sau alte instituții de cercetare care ar putea aduce claritate asupra acestor chestiuni.
Vă mulțumim anticipat pentru răspuns și pentru contribuția la fundamentarea unor politici educaționale bazate pe dovezi”.
Răspunsul primit de la Ministerul Educației și Cercetării, prin Biroul de presă, pe 17 iulie 2025:
„Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Institutul de Științe ale Educației cu nr. 159/07.07.2025, vă comunicăm următoarele:
1. Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat direct în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile ISE, inclusiv cele elaborate la solicitarea internă a Ministerului Educației și Cercetării (de exemplu: analiza privind numărul de ore alocate diverselor discipline și organizarea acestora în Uniunea Europeană), sunt adesea prezentate și public.
2. Referitor la această tematică de analiză, Institutul de Științe ale Educației nu a elaborat un raport oficial.
3-4. Vă transmitem, mai jos, punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației în legătură cu aspectele menționate, răspunzând astfel întrebărilor 3 și 4 din solicitarea dvs., fără însă a putea face o analiză riguroasă și detaliată, în intervalul de timp avut la dispoziție:
- creșterea normei didactice la 20 de ore/săptămână, în medie și reducerea semnificativă a plății cu ora pentru cadrele didactice;
- Răspunsul se regăsește mai jos.
- modificarea criteriilor și cuantumului burselor elevilor, prin eliminarea burselor de reziliență și performanță și reducerea la 15% dintr-o clasă a numărului burselor de merit, indiferent de numărul elevilor cu medii peste 9.00;
- A se vedea raportul ISE privind bursele școlare, disponibil pe site-urile MEC și ISE.
- creșterea numărului de elevi per clasă/grupă;
- Numărul de elevi pe clasă/grupă reprezintă o revenire la situația existentă în perioada 2011 – 2023.
- comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi prin redefinirea unităților de învățământ cu personalitate juridică, având ca efect direct concedierea a aproximativ 900 de directori;
- Nu am identificat date relevante pentru a putea răspunde, dar – în principiu – poate facilita crearea normelor didactice fără fragmentări excesive. Directorii rămân profesori titulari în sistem, nefiind afectat statutul de salariat/angajat al acestora.
- tăierea orelor suplimentare pentru directori, inspectori
- Nu am identificat date relevante pentru a putea formula un răspuns.
- eliminarea sau diminuarea degrevărilor pentru profesori cu funcții sau responsabilități specifice – nu am identificat date relevante pentru a putea răspunde.
1.1. Norma didactică și plata cu ora – prevederi legislative și modificări recente
Legea nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar stabilește următoarele prevederi cu privire la norma didactică: 18 ore/săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, cu reduceri la 14 ore pentru cadrele didactice care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activități de mentorat; 20-24 de ore/săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori; 16-20 ore pentru personalul didactic din învățământul special.
Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare majorează temporar (ani școlari 2025 – 2029) aceste plafoane cu aproximativ 2 ore în plus pentru fiecare categorie menționată, respectiv cu 2 ore de pregătire remedială incluse în norma cadrelor didactice din învățământul primar. Acestor măsuri li se adaugă o serie de alte ajustări punctuale.
În ceea ce privește salarizarea la plata cu ora, mecanismul de plată al orelor a fost reglementat până în prezent prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.827/2018, care stabilea tariful orar pentru plata cu ora prin raportarea la numărul de ore aferent normei didactice de predare. Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește raportarea plății cu ora la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, fapt care determină o scădere de aproximativ 50% a tarifului brut pe oră suplimentară, înainte tariful fiind aproximativ dublu față de ora din timpul de lucru (40 de ore săptămânal).
1.2. Date internaționale și naționale privind norma didactică și timpul alocat predării
Raportat la numărul de ore de predare pe an școlar, datele OECD (2024) evidențiază că media anuală a normei didactice în țările OECD este de 1007 ore la nivel preprimar, 773 de ore la nivel primar, 706 ore la nivel gimnazial și 679 de ore la nivel liceal. Comparativ cu acestea, România se află sub media OECD și înregistrează 641 de ore la nivel preprimar și 513 ore în învățământul primar, gimnazial și liceal.
Analizând distribuția orelor profesorilor între sarcini didactice și nondidactice, datele internaționale evidențiază concluzii complementare. Pe de o parte, „orele petrecute la școală” de către un profesor (nu doar la catedră/în clasă) pot aduce plusvaloare la nivelul învățării elevilor și la nivelul dezvoltării organizaționale; de exemplu, sistemele educaționale cu performanțe ridicate, precum Ontario (Canada), Finlanda, Japonia, Coreea de Sud și Singapore, alocă în jur de 40% din programul profesorilor pentru îmbunătățirea învățării prin activități de analiză colaborativă a practicilor, mentorat și formare continuă.
Pe de altă parte, diverse studii evidențiază că intensificarea sarcinilor profesorilor și creșterea volumului de muncă pot avea efecte negative precum stres, oboseală psihică, scăderea satisfacției profesionale, conflicte familiale, scăderea calității predării, epuizare, situații de abandon la începutul carierei, provocări în abordarea complexității nevoilor de învățare ale elevilor (Creagh et al., 2025; Kreuzfeld et al., 2022; Wang et al., 2025; Zhou et al., 2024). În același sens, un alt raport OECD (Boeskens & Nusche, 2021) evidențiază că, după un volum de 700 de ore predate într-un an, un profesor ajunge să aibă un randament mai scăzut și timp mai redus pentru pregătirea orelor și pentru feedback oferit elevilor.
Timpul total de muncă al profesorilor în România (40 de ore/săptămână) este aliniat practicii europene, cu o pondere ușor mai redusă pentru predarea propriu-zisă, respectiv mai ridicată pentru alte activități (exemple: pregătire profesională curentă, activități extradidactice și de sprijin, formare profesională continuă, sarcini administrative etc.) – Eurydice, 2023. Avantajul teoretic al celor 20-22 de ore alocate activităților nedidactice este diminuat de birocrație și sarcini ale profesorilor, ce nu au impact direct asupra învățării (SABER Teachers, 2017). Alte studii (CNPEE-UCE, 2024) arată că volumul ridicat de muncă și sarcinile administrative ale profesorilor constituie principalul factor de stres și limitează adesea timpul pentru pregătirea lecțiilor și pentru analiza datelor despre învățare.
Orele suplimentare
La nivelul sistemului de învățământ românesc nu există date raportate sistematic cu privire la distribuția orelor în regim de plată cu ora a profesorilor (disciplină, nivel, mediu, tip de școli). Potrivit declarațiilor recente din spațiul public (detalii aici), aproximativ 30.000 norme didactice sunt acoperite în regim de plată cu ora (aprox. 540.000 ore suplimentare/săptămână). Mecanismul românesc de plată cu ora nu are un corespondent direct în alte modele.
1.3. Efecte posibile ale creșterii normei didactice de predare-învățare-evaluare și diminuării tarifului de plată cu ora
Posibile efecte pozitive:
– diminuarea tarifului la plata cu ora poate descuraja cumulul excesiv care apare în unele școli; dacă orele suplimentare devin mai puțin atractive financiar, unele cadre didactice pot renunța la acestea, diminuând riscul de supra-sarcină;
– includerea celor 2 ore alocate activităților remediale în norma cadrelor didactice din învățământul primar consolidează statutul acestor activități, cu efect direct asupra reducerii lacunelor în învățare, inclusiv prin creșterea timpului în care copiii sunt în interacțiune cu personal calificat.
Posibile efecte negative:
– pot apărea dificultăți în recrutarea și menținerea în învățământ a cadrelor didactice calificate, mai ales în mediul rural și în școlile cu performanțe scăzute; în plus, se accentuează dificultățile de acoperire a normei didactice pentru disciplinele prevăzute cu o oră/săptămână în planurile-cadru, în special în mediul rural și în școlile mici. Fragmentarea necesită o atenție directă.
– extinderea numărului de ore de predare solicită din partea profesorilor un timp mai mare pentru activitățile de pregătire a lecțiilor, evaluare a rezultatelor elevilor. Un număr mai mare de ore de predare poate conduce la suprasolicitare, stres, oboseală, aspecte care pot afecta starea de bine a profesorilor și calitatea activității lor didactice.
Referințe bibliografice și lucrări suplimentare recomandate
Zhou, S., Slemp, G. R., & Vella-Brodrick, D. A. (2024). Factors associated with teacher wellbeing: a Meta-analysis. Educational Psychology Review, 36(2), 63. https://doi.org/10.1007/s10648-024-09886-x
Boeskens, L., & Nusche, D. (2021). Not enough hours in the day: Policies that shape teachers’ use of time, OECD Education Working Papers No. 245. https://dx.doi.org/10.1787/15990b42-en
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație (2024). Liceenii din România. Analiza serviciilor de consiliere la liceu: Provocări și direcții de îmbunătățire. Editura Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2024/12/Raport-3_Liceenii-din-Romania_Analiza-serviciilor-de-consiliere-la-liceu.pdf
Creagh, S., Thompson, G., Mockler, N., Stacey, M., & Hogan, A. (2025). Workload, work intensification and time poverty for teachers and school leaders: A systematic research synthesis. Educational Review, 77(2), 661-680. https://doi.org/10.1080/00131911.2023.2196607
European Commission/EACEA/Eurydice (2023). Romania: Teachers and education staff. Conditions of service for teachers working in early childhood and school education. https://eurydice.eacea.ec.europa.eu/eurypedia/romania/conditions-service-teachers-working-early-childhood-and-school-education
Kreuzfeld, S., Felsing, C., & Seibt, R. (2022). Teachers’ working time as a risk factor for their mental health-findings from a cross-sectional study at German upper-level secondary schools. BMC Public Health, 22(1), 307. https://doi.org/10.1186/s12889-022-12680-5
Legea nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar (iulie 2023). Monitorul Oficial al României, Partea I.
OECD (2024). Education at a Glance 2024: OECD indicators, OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/c00cad36-en
Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 4.827/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind salarizarea prin plata cu ora (septembrie 2018). Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770.
Wang, H., Sun, Y., Wang, W., & Liang, H. (2025). Exploring the relationship between teachers’ perceived workload, challenge-hindrance stress, and work engagement: a person-centered approach. BMC Psychology, 13(1), 1-19. https://doi.org/10.1186/s40359-025-02537-y
World Bank (2017). Raport de țară SABER – România. https://documents1.worldbank.org/curated/en/558251624043160479/pdf/SABER-teachers-country-report-Romania-2017.pdf”
Redacția
Ștefan Lefter
41 comments
Daniel David a cenzurat știința și a falsificat adevărul despre efectele Legii Bolojan. A transformat un raport serios într-o notă politică. Trebuie să demisioneze.
Acest individ ,ajuns ministru al educației , va definitiva proiectul România educată al iubitorului expreședinte prin eșuarea totală a învățământului românesc. Este tristă realitatea în care se zbate țara noastră și noi , care mai suntem pe aici.
Incredibil! După principiul “noaptea ca hoții”, acum apar OUG-uri și OM-uri în vacanța profesorilor !! Cenzura, dezinformarea și ura la adresa profesorilor vin la pachet cu MUCU și PUPU. Sindicatul este inexistent, au avut ei grijă și de asta!!
Nici ca m-ar deranja ca sunt politizate, problema grava e ca sunt „opera” unor politruci fara habar de Stiintele Educatiei(pentru ce exista acest Institut de Cercetari in Educatie, ce FAC acei cercetatori?!), ca gasim aceleasi vorbe goale precum in maretul proiect de tara „Romania educata” al dlui Iohannis, ridicat in slavi si apoi dat uitarii, pentru ca era un mare NIMIC.
Asta inteleg eu si din masurile dlui David…am un nepotel care a terminat clasa pregatitoare si ma intereseaza subiectul Educatie: la unul din testele COMPAIR, la matematica, una dintre probleme, de „logica matematica”, chipurile, pentru varsta de 6 ani, era de tipul Sirurilor, cum noi am invatat la matematica prin clasa a V-a!
Era asa: ce numar urmeaza in sirul de numere: 1, 2, 3, 5, 8….?!
Pentru un adult, cu studii cel putin gimnaziale, problema e simpla, dar pentru un copil de 6 ani, oare e atat de simpla?!
Astfel de exercitii de „logica” matematica au primit si ca teme pentru acasa!
Intreb: ce sens au aceste teste la clasa pregatitoare, cand copiii trebuiau sa mearga cu placere, fara teme, sa se obisnuiasca cu programul de scoala, cu regulile, cu modul de a respecta programul, linistea, sa invete ca trebuie sa raspunda cand e intrebat, etc…
Cand colo, nepotelul, care a fost „Superelevul anului”(!) facea la greu teme acasa!!
Ma indoiesc sincer ca asa „sistem” de educatie va deveni atractiv pentru copilasii care ar trebui sa mearga cu placere la scoala!
Am inceput scoala, clasa I in 1972, toti anii de scoala, inclusiv facultatea de 5 ani, au fost pentru mine o placere, am mancat carte pe paine!
Țara în care educația e făcută de Selly la concerte.
El nu face decât să pună in practică „sfaturile” unei domnuce adusă de nicăieri, dar cu niște frustrări enorme la adesa profesorilor; de când a călcat în clădirea ministerului astea au fost obiectivele: mărim norma, creștem numărul de elevi în clase, raportăm plata cu ora la 160, ținem profesorii 8 ore în școli.
În domeniul managementului resurselor umane, dar și în afaceri și în cam toate situațiile de interacțiune cu miză ceea ce practică actualul ministru al educației se numește tehnică discului stricat, cu modulări contextuale, situațiile. Vom vedea în timp cât din educație va mai supraviețui și acestui val de măsuri…
Așa meritați dacă ați votat cu USR!!!
Aveti dreptate!Probabil ca multi regreta ca l au votat pe Nicusor Dan.Daca l am fi votat pe George Simion i am fi dat dreptate lui Umberto Eco ,Cioran devenea magnific cu articolul magulitor in ceea ce il priveste pe Zelea Codreanu, Petre Tutea nu ar fi fost citat online doar de unii, iar George Orwell era scriitorul de capatai al partidului AUR .
„asa cum…,”
Ei, nu chiar Orwell, ci doar doua din cartile lui si, din doua, mai ales „Ferma animalelor,” ca „ghid de bune practici,” probabil.
In rest, filozofia nu cred ca le da mari batai de cap.
cu cine voiai să votezi aloo?
Ce comentariu e acesta?
Daniel David e ramașita cazuta din caruta guvermului Ciolacu, ala care nu-si gaseste diploma, un guvern de snalfabeti functionali.
cat or fi de habarnisti useristii, dar nu voi vota niciodata cu idiotii rusofili auristi. din pacate, suntem intre ciocan si nicovala.
domnule M…citizen,
Nu stiu cu cine a votat fiecare, dar Dl Prim-Bolojan nu e din USR si nici dl ministru DD, din cate stiu, nu e!!
Fiti citi-ZEN si ganditi-va mai calm inainte de a arunca astfel de idei.
Invatamantul, din pacate, este tapul ispasitor al tuturor! E usor sa dai vina pt orice pe profesori, pe care deja ii uraste 99% din populatie, in mare masura pt ca nici macar sindicatele lor nu-i sustin si pt ca e mereu nevoie de un „suspect de serviciu.” Profesorii sunt cel mai usor de sacrificat intotdeauna. DAR odata cu ei e sacrificata educatia si e sacrificat, de fapt, viitorul tarii.
Iar au refactat răspunsurile DOAR cu Chat GPT.
Cam ăsta este acum nivelul de competență al Ministerului educației
Apropo, criză criză dar nu am auzit de disponibilizări la Minister.
Doar 20.000 profesori concediați si normă mărită cu 10% pt alte sute de mii.
Singurul domeniu unde se concediază 10% din personal peste noapte, fără a avea studii, fără argumente cu excepția celor pur contabile.
Solidaritate, nu?
Mulțumim echipei edupedu pentru implicare si susținere.
Doar așa societatea poate înțelege cu ce ne confruntăm în lupta cu politizarea si sacrificarea permanentă a educației pe care o practică zilnic Ministrul Educației.
Se vede clar cum sunt politizate, monopolizate și influențate instituțiile statului ! Asta nu-i democrație….!
Și se-ntâmplă așa, deoarece la rândul lui ministrul David este si el subaltern ,care trebuie să joace după cum i se cântă, altfel ,,go out”!Vitregi și încălcam legea pentru scopul propriu -acela de a fi MINISTRU !!!
Mai pun accentul pe rezultate,când de fapt haosul pleacă fix de la ei !!! Ce examen au dat ăștia ca să se plimbe cu mașina statului la muncă???
Dacă-i evaluezi ,unii nici nu știu să se exprime oral corect,dar in scris nu mai vorbim….!(mă refer la aleși…)
Nu sunt lăsați oamenii buni să-si facă treaba,să se exprime! (Dar cu alte cuvinte,aș putea spune că si la acest Institut sunt oamenii afiliați….,adică toți formează același grup de lucru probabil ,dar juridic sunt entități diferite!!!!
Este subjugare-așa se numește fenomenul….!
În țara asta sunt oameni deștepți de ce nu-si fac auzite punctele de vedere ,de ce nu se exprimă ?????
Cine l a votat pe Nicusor Dan sa isi asume parcursul proeuropean al patriei! Comanda dumneavoastra e livrata intocmai, la pachet cu un set de cadouri surpriza – sprijinirea nemijlocita , pana la victoria finala a Ukrainei este pe ordinea de zi.
Acolo sunt banii dumneavoastra (salariile taiate prin marirea normei didactice, eliminarea burselor elevilor, etc) V-ati dat acceptul cand ati pus stampila pe Nicusor Dan , care vine la pachet cu favoritul lui nr, 1 Daniel David.
Prin urmare, spalati-va pe cap cu parcursul proeuropean promovat cu sfintenie de catre conducere si multumiti din inima partidului ca ne duce pe noi culmi de glorie si progres stiintific!
Dragă Ariana, văd că ai unele frustrări cu privire la rezultatul alegerilor și înfrângerea candidatului fascist, apologist al Rusiei criminale.
Nu știu în ce măsură scufundarea institutelor de cercetare socială face parte din parcursul european al țării noastre. Din contră, candidații nedemocratici, cum era candidatul tău, resping cercetarea sociologică și sunt contra universități, care nu susțin de cele mai multe ori autocrația. După cum observi, noi criticăm administrația, nu ne punem în genunchi să ne preaslăvim profeții, cum face extrema dreaptă.
Apoi, aduci, confuză, Ucraina în discuție. O să te întreb, ești de acord ca statele mai puternice la un moment dat să opereze pirateria statelor mai mici decât ele? Ar trebui Republica Moldova să reintre în componența statului majoritar rusesc?
Sistemul de invatamant, ca si societatea in care traimsunt rezultatul nivelului de educatie al oamenilor din ea. Acesta e rezultatul muncii sistemului de invatamant din ultimii 30 de ani. Astia sunt oamenii educati de sistemul de invatamant. Care a ajuns sa-si culeaga roadele muncii. Si culmea, e nemultumita de situatia in care s-a ajuns, dar ar face orice sa nu se schimbe nimic. Daca apare cineva care vrsa sa deranjeze „sistemul caldut” automat devine Anticristul. Cat depre numarul de elevi intr-o clasa, ar trebui comparate rezultatele la evaluarile nationale si bac din perioadele cu 25-30 de elevi in clasa, si cele de acum.
Dictatura lui dd, iar noi, profesorii, srlam si ne uitam ca fraierii. din oacate, sistemul e profund efemenizat, slab…nu mai are …cojones
Asta este un fel de ,,pe vremea mea era mai rău și n-am murit ” . Când ziceam că se mai mișcă ceva, respectiv scăderea numărului de elevi în clasă, iată că am uitat că nu este bine cu așa mulți! Mare lucru, două bănci! Eventual și doi cu CES. Și o pilă de la ISJ, și putem lucra și cu 32-33…
Derapaj abuziv. Când politrucul, deci cineva îmbibat cu putere, vorbește peste capul specialistului. Probabil vor să topească ISE. Măcar acei oameni fac niște studii, in timp ce ministerul a desființat logica din răspunsuri, a inventat incongruența logică între întrebare și răspuns….e un tip de manipulare prin distorsionare a sensului. Scopul este amânarea răspunsului până cel ce întreabă renunță. Abia niște magistrați vor putea reface logica, măcar au filtru de logică la admiterea în INM.
Nu ai cu cine să colaborezi! Orice zi în plus în fruntea ministerului este un dezastru.
Un raspuns exact ca pe vremea lui N.Ceusescu. Politicul si acum domina in toate, nu stiinta, de ea nu avem nevoie caci arata gaurile se ineptiile ministrului.
Concluzie. Cei care au apucat ceva școală înainte de 89 au ieșit niște tâmpiți deoarece : se învățau cu 36 de elevi pe clasa, programa era îmbâcsit, era dictatura, profii erau slab pregătiți, învățământul nu era DIGITALIZAT-adica pe/pentru/despre degete. Am dreptate ?
profesorii nu erau slab oregatiti, dimpotriva,verau biblioteci ambulante, profesorul de lucru nanual, de exemplu, era absovent de fuzica, dar oricand puteai duce o duscutie filizofica…in fine, faptul ca pe vremea aceea invatamantul nu era digitaluzar evsi normal😁 fiindca nicaieri in lune nyvexista dugitalizare, in forma pe care i cunoastem si amoloarea de azi.
Mda ați uitat și abuzurile, bătăile, ideologizarea din perioada comunistă.
Siatemul funcționa prin FRICĂ de asta se putea cu 36 de elevi in clasă.
In plus CES -ul era automat repetent sau in școli ajutătoare.
Corect! Cei pe care , chiar nu îi ducea capul sa asimileze cunoștințe,erau bătuți la palme cu cantul riglei de lemn,apoi făceau pe ei în bancă de frică. Și… iar bătaie.
Edupedu s-au batut mai mult pentru sistemul de Educatie decat sindicatele!
Bine punctat !
Ministrul David nu i-a întrebat nimic pe cei care se pricep la educație pentru că nu are intenția să facă vreo reformă utilă. Vrea doar să arate că este un ministru ascultător care aduce și el 2 lei la bugetul de stat. Suntem îndemnați să avem răbdare, că vin și reformele alea adevărate. Doar că nimeni nu mai crede așa ceva, văzând cât de departe este domnul ministru de realitățile sistemului de învățământ, cel puțin cel preuniversitar.
In invatamantul universitar s a crescut norma cu 4 ore . A se vedea la UAIC.
Eu nu înțeleg cum Educația deși a avut cea mai mica finanțare din PIB din Europa, este responsabila și ea de marele deficit al tarii. Adică, s au dat prea mulți bani ?
Este un răspuns generat de Inteligența Artificială.
Asta se numește Cenzură!!! Ce ați uitat cum făceau comuniștii,când impuneau ceva cu forța?! După aceea nimeni nu avea voie să zică nimic,sau să conteste decizia în vreun fel!! CENZURA ERA LA BAZĂ! Așa e și acum! Serios,voi chiar l ați crezut vreodată pe acest impostor de Daniel David??? Doamne ferește, se vede decla distanță că e un om fals!!! La fel am eu un litigiu cu cei de la MEC și ISJ acum , pentru că nu respectă propria legislație, Metodologia Cadru!!( A se citi cu atenție Cap.VIII ,art. 64. pct 8 și 9!!! Și vă lămuriți de ce cei cu Definitivat luat sunt inca angajați pe perioada Determinata!!!!;;???? Normal trebuie Nedeterminata!!!
neprofesioniști până la capăt! au luat niste masuri aberante fara să se consulte cu nimeni doar pentru a intra în grațiile premierului! să vadă dl Bolojan ce reforme face el. de râsul lumii!
Ăștia nu asculta pe nimeni, merg înainte cu măsurile aberante lipsite de pedagogie didactică! Trebuie opriți, altfel învățământul românesc va fi înmormântat! Nu este nimic legal și constituțional in aceste măsuri! Plus că se a tăiat norma de hrana, care este un drept la supraviețuire, nicidecum o prima…De ce se dau la alta categorii bonuri de masa? Profesorii nu au dreptul la hrana pe timpul cât muncesc?👎👎👎👎👎👎👎
Pe ce lume ești? Învățământul este „praf” demult!
„Norma de hrana” nu este supraviețuire. Ai salar pt hrana!
vedem gravele derapaje ale lui David și atât.