Deși manuale de matematică de gimnaziu sunt foarte bune, cred că nici nu sunt deschise, spune profesorul Ovidiu Șontea: Sunt deschise acele culegeri care îi pregătesc pentru șabloane. Copiii învață niște rețete pentru Evaluarea Națională

Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, a vorbit despre faptul că „deși manuale de matematică de gimnaziu sunt foarte bune, cred că nici nu sunt deschise”. Acesta a afirmat că sunt deschise, în schimb, culegerile prin care elevii învață niște rețete pentru Evaluarea Națională. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Potrivit cadrului didactic, deși programa la matematică s-a schimbat în 2017, Evaluarea Națională nu s-a schimbat:

„În 2017 s-a schimbat programa la matematică pentru gimnaziu. Această programă a fost construită pe competențe. Toate competențele au fost înșirate în acea programă, după care urmau conținuturile și sugestiile metodologice. Majoritatea profesorilor s-au uitat la conținuturi, ce s-a schimbat, că s-au mutat dintr-o clasă în alta. În fine, lucruri irelevante, însă Evaluarea Națională nu s-a schimbat. Prin urmare, chiar dacă programa prevedea anumite lucruri, eu ce trebuie să fac ca copilul meu să ia un rezultat foarte bun la Evaluarea Națională? Prin urmare, el a fost pregătit în baza acelor subiecte, adică cum era programa veche, adică șabloane. Nu s-a schimbat absolut nimic.”

Ovidiu Șontea a adus în atenție că manualele de matematică nu sunt deschise, cu toate că „sunt foarte bune”. Acesta a afirmat că elevii învață niște rețete și că la Evaluarea Națională nu sunt evaluate toate competențele:

„Deși manuale de matematică de gimnaziu sunt foarte bune, cred că nici nu sunt deschise. Sunt deschise acele culegeri care îi pregătesc pentru acest șablon. Copiii învață niște rețete, nu învață nimic în ceea ce privește, eu știu, raționamentul sau competențele despre care vorbim. Vă pot spune că sunt șase competențe, iar ultima competență, care prevede o evaluare a modelelor și a trecerii de la o știință la alta, aplicabilitate, nu e evaluată deloc la Evaluarea Națională. Prin urmare, s-a predat exact cum se făcea înainte. Sigur că există profesori care își fac treaba foarte bine și se vede astea, când îi primim în clasa a IX-a, sunt foarte bine pregătiți copiii. Și atunci raționamentele astea sunt chiar nocive, pentru că creierul copilului se dezvoltă foarte mult între clasele a V-a și a VIII-a, e ca o sugativă, încearcă să cunoască cât mai mult.

Dacă tu îi dai să să repete niște șabloane, nu se dezvoltă copilul în ceea ce privește raționamentul. E foarte nociv, pentru că ai ideea că matematica este ca un aparat în care bagi ceva și scoți altceva. Nu, e un întreg mecanism acolo pe care trebuie să-l deprinzi, lucru care nu s-a făcut, adică nu l-au deprins deloc.”

Informații de context

Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.

„Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.

Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”

• Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
• În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici

Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”

Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.

Citește și:

Eu aș sta la școală și 60 de ore, dar nu mi se pare echitabil ca aceste activități să le fac absolut gratuit, spune profesorul Ovidiu Șontea / Unii profesori nu sunt plătiți pentru corectura și asistențele unor concursuri, semnalează acesta

Ovidiu Șontea, profesor de Matematică: Trebuie schimbată și structura subiectelor de la Evaluarea Națională. S-au făcut niște schimbări, în ultimii 2 ani, la Matematică, însă sunt niște schimbări de formă, care sunt mincinoase. Au introdus grile și aceste grile acoperă neștiința

Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională, spune directoarea Andreia Bodea: Un ultim punct de la un ultim subiect trebuie să facă diferența între un copil care s-a pregătit și un copil care chiar trece de pragul de 9.50

Profesoara Raluca Răducanu, despre șabloanele de la examenele naționale: Se aplică baremul mult mai ușor, dar efectul este catastrofal la nivelul liceelor / Altfel e inexplicabil cum copii care intră cu 9,90 la matematică cu greu iau nota 6, spune profesoara Andreia Bodea