Dezvoltarea vorbirii în cazul copiilor mici, afectată serios în pandemie prin mobilitatea redusă, contacte puține, purtarea măștii – expertă britanică

[jp_post_view]
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Una dintre cele mai complicate probleme educaționale produse de pandemie este măsura în care restricțiile au afectat dezvoltarea limbajului și a abilităților de comunicare ale copiilor, arată, într-o analiză publicată de The Conversation, o expertă de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie. Aceasta încearcă să identifice, pe baza diverselor studii din pandemie sau deja existente, care este impactul real al restricțiilor asupra modului cum copiii își dezvoltă aceste abilități și ce pot face părinții în această privință.

Yvonne Wren, director și cercetător la centrul de cercetare în domeniu al Universității din Bristol, pleacă de la un sondaj recent efectuat de Education Endowment Foundation în rândul școlilor și părinților din Marea Britanie. Potrivit acestui sondaj, copiii care au început școala în toamna anului 2020 au nevoie de sprijin mai mult decât cei din anii precedenți, iar zona ce stârnește cea mai mare îngrijorare este cea legată de dezvoltarea abilităților de comunicare și vorbire (96% dintre școlile participante s-au declarat îngrijorate și foarte îngrijorate de problemă – mai mult decât cele care se declară îngrijorate de situația în domeniul dezvoltării personale, sociale și emoționale sau în privința literației).

În cazul copiilor, mici, limitarea contactului cu persoane din afara familiei sau chiar cu rude (de ex. bunicii) se știe din studii anterioare că determină o expunere redusă la nou vocabular, ceea ce afectează nivelul vorbirii în momentul intrării la școală, nivel folosit și ca indicator pentru rezultate ulterioare în educația copiilor.

În același timp, folosirea măștii afectează abilități pe care mulți oameni – inclusiv copiii – se bazează în comunicarea curentă, precum citirea buzelor. Imposibilitatea de a vedea buzele în timpul vorbirii, coroborată cu efectul de estompare a sunetului produs de mască, face adesea dificilă înțelegerea celor spuse de alții. 

  • În cazul copiilor mici, acestora li se poate părea dificil să facă diferența între sunete asemănătoare, atunci când profesoara poartă mască, lucru care, din nou, afectează dezvoltarea abilităților de vorbire.
  • Tot măștile acoperă expresiile faciale, fapt ce poate duce la înțelegerea greșită a cuvintelor sau mesajelor, dar are impact și asupra capacității copiilor de a dezvolta abilități emoționale și sociale.

Situația, arată analiza citată, este cu atât mai gravă în cazul copiilor cei mai afectați – cei care au deja probleme de vorbire și urmau programe de terapie, în condițiile în care cele mai multe dintre aceste programe s-au întrerupt în pandemie (cel puțin în Marea Britanie).

Autoarea îndeamnă părinții să intensifice activități foarte importante pentru dezvoltarea abilităților de vorbire ale copiilor, precum:

  • Să descrie pe larg copiilor foarte mici lucrurile pe care le văd acasă, pe stradă, sau oriunde, mai ales când nu trebuie să poartă mască, să folosească mult intonația și expresiile faciale
  • În cazul copiilor ceva mai mari, să discute cât mai mult cu aceștia despre lucrurile care îi interesează și să profite de faptul că se ridică restricțiile pentru a vizita cât mai multe obiective pe care nu au putut să le frecventeze în ultimul an, care să permită dezvoltarea vocabularului.
  • Să încerce să identifice, cu ajutorul specialiștilor, dacă există o nevoie de terapie pentru tulburări de vorbire.

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Ce vorbești, domnule? În primul rând copiii mici nu au fost obligați să poarte mască. În al doilea rând, dezvoltarea vorbirii se face preponderent acasă, unde nu au masca. Iar în parc au ieșit, exceptând perioada stării de urgenta. Bălării….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cine este Liviu George Maha, profesorul care l-a detronat pe rectorul Tudorel Toader, la Iași: „născut și crescut” la Universitatea Al. I. Cuza, capabil să-și critice dur adversarul fără măcar să-i spună pe nume

Scrutinul pentru funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, câștigat luni de Liviu Maha în fața rectorului în exercițiu Tudorel Toader, se remarcă de două ori în…
Vezi articolul

Viitorul digital al învățământului superior: universitățile au acționat bine în pandemie, dar pentru programe online sustenabile au nevoie de mult mai multe resurse tehnice, educaționale și financiare – raport al Comisiei Europene

Instituțiile de învățământ superior au dovedit, pe parcursul pandemiei Covid-19, o capacitate foarte mare de adaptare la modelele digitale de predare, însă au nevoie de foarte multe resurse suplimentare și…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Creativitatea și inovația necesită proximitate. Numărul de idei pe care le produci crește dacă stai lângă celălalt, față în față, dacă vorbești cu el și ai discuții informale / Dacă ne atomizăm în continuare și fiecare stă doar cu dorințele lui, cu ce are el chef, se poate ajunge la tulburare mintală

„Trăim într-un mediu volatil, nu am putut prezice pandemia, nu am putut prezice războiul”, spune profesorul Mircea Miclea, în cadrul podcastului On Campus. Cum se pot adapta companiile, cum ne…
Vezi articolul

Primul studiu major privind abilitățile socio-emoționale ale elevilor: Creativitatea și curiozitatea scad pe măsură ce trec anii de școală, cu diferențe mari între percepțiile fetelor și ale băieților / Ce influențează rezultatele învățării

Copiii cu vârste mai mici manifestă abilități sociale și emoționale mai puternice decât cei ajunși la vârsta de 15 ani. Între fete și băieți se resimt diferențe considerabile în privința…
Vezi articolul

Patru examene la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureat din toate materiile, inclusiv arte, propunerile lui Daniel Funeriu pentru noua lege a educației: Dacă îți iei Bacalaureatul, trebuie să știi care e diferența între Van Gogh și Picasso

„Este absolut esențial să evaluăm la finalul clasei a VIII-a toate materiile predate sau un număr cât mai mare de materii predate. Dacă evaluez în clasa a VIII-a română și…
Vezi articolul