Dezvoltarea vorbirii în cazul copiilor mici, afectată serios în pandemie prin mobilitatea redusă, contacte puține, purtarea măștii – expertă britanică

1.700 de vizualizări
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Una dintre cele mai complicate probleme educaționale produse de pandemie este măsura în care restricțiile au afectat dezvoltarea limbajului și a abilităților de comunicare ale copiilor, arată, într-o analiză publicată de The Conversation, o expertă de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie. Aceasta încearcă să identifice, pe baza diverselor studii din pandemie sau deja existente, care este impactul real al restricțiilor asupra modului cum copiii își dezvoltă aceste abilități și ce pot face părinții în această privință.

Yvonne Wren, director și cercetător la centrul de cercetare în domeniu al Universității din Bristol, pleacă de la un sondaj recent efectuat de Education Endowment Foundation în rândul școlilor și părinților din Marea Britanie. Potrivit acestui sondaj, copiii care au început școala în toamna anului 2020 au nevoie de sprijin mai mult decât cei din anii precedenți, iar zona ce stârnește cea mai mare îngrijorare este cea legată de dezvoltarea abilităților de comunicare și vorbire (96% dintre școlile participante s-au declarat îngrijorate și foarte îngrijorate de problemă – mai mult decât cele care se declară îngrijorate de situația în domeniul dezvoltării personale, sociale și emoționale sau în privința literației).

În cazul copiilor, mici, limitarea contactului cu persoane din afara familiei sau chiar cu rude (de ex. bunicii) se știe din studii anterioare că determină o expunere redusă la nou vocabular, ceea ce afectează nivelul vorbirii în momentul intrării la școală, nivel folosit și ca indicator pentru rezultate ulterioare în educația copiilor.

În același timp, folosirea măștii afectează abilități pe care mulți oameni – inclusiv copiii – se bazează în comunicarea curentă, precum citirea buzelor. Imposibilitatea de a vedea buzele în timpul vorbirii, coroborată cu efectul de estompare a sunetului produs de mască, face adesea dificilă înțelegerea celor spuse de alții. 

  • În cazul copiilor mici, acestora li se poate părea dificil să facă diferența între sunete asemănătoare, atunci când profesoara poartă mască, lucru care, din nou, afectează dezvoltarea abilităților de vorbire.
  • Tot măștile acoperă expresiile faciale, fapt ce poate duce la înțelegerea greșită a cuvintelor sau mesajelor, dar are impact și asupra capacității copiilor de a dezvolta abilități emoționale și sociale.

Situația, arată analiza citată, este cu atât mai gravă în cazul copiilor cei mai afectați – cei care au deja probleme de vorbire și urmau programe de terapie, în condițiile în care cele mai multe dintre aceste programe s-au întrerupt în pandemie (cel puțin în Marea Britanie).

Autoarea îndeamnă părinții să intensifice activități foarte importante pentru dezvoltarea abilităților de vorbire ale copiilor, precum:

  • Să descrie pe larg copiilor foarte mici lucrurile pe care le văd acasă, pe stradă, sau oriunde, mai ales când nu trebuie să poartă mască, să folosească mult intonația și expresiile faciale
  • În cazul copiilor ceva mai mari, să discute cât mai mult cu aceștia despre lucrurile care îi interesează și să profite de faptul că se ridică restricțiile pentru a vizita cât mai multe obiective pe care nu au putut să le frecventeze în ultimul an, care să permită dezvoltarea vocabularului.
  • Să încerce să identifice, cu ajutorul specialiștilor, dacă există o nevoie de terapie pentru tulburări de vorbire.

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Ce vorbești, domnule? În primul rând copiii mici nu au fost obligați să poarte mască. În al doilea rând, dezvoltarea vorbirii se face preponderent acasă, unde nu au masca. Iar în parc au ieșit, exceptând perioada stării de urgenta. Bălării….

    1. Corect comentariul dvs, „Cineva”.
      Aceleasi idei le-aș fi comunicat și eu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesoara Nina Vasile: Argumentul filosofului pentru a vota. Să nu rămânem blocați în complexul „bolii resemnării, pasivității sau complicității” cu situații, valori și persoane care nu îi reprezintă nici pe români, nici pe oricine

Nu sunt politician și nu voi scrie aici nici ca politolog sau analist politic, chiar dacă se întâmplă să predau Politica, cel mai extins capitol și „cel mai puțin” filosofic,…
Vezi articolul

Legătura între simpla folosire a tehnologiilor digitale și problemele de sănătate mintală la adolescenți nu e susținută suficient de date, spun autorii unui amplu studiu longitudinal din Marea Britanie / Cercetarea indică o evoluție în timp a felului cum tinerii se raportează la social media sau jocuri

Simpla folosire a tehnologiilor digitale de către adolescenți este de multă vreme asociată cu probleme de sănătate mintală, dar această legătură nu este susținută de rezultatele unui amplu studiu longitudinal…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Profesorii – printre angajații care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma folosirii inteligenței artificiale generative / IA ar putea avea efecte pozitive pentru mai bine de jumătate din locurile de muncă din România – raport Google

Profesorii universitari și cei din învățământul secundar se numără printre angajații cei mai expuși la efectele pozitive ale inteligenței artificiale generative, adică inteligența artificială care produce conținut sub diverse forme,…
Vezi articolul
Modificările pentru Bacalaureat -Când au loc detașarea la cerere și detașarea în interesul învățământului

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul…
Vezi articolul

Profesorul Cătălin Ciupală: Dacă tu, ca profesor, nu-ți cunoști bine materia pe care o predai, nu ai cum să transmiți cunoștințe eficient / Nu avem o metodă științifică de predare, care să se bazeze pe neuroștiințe, pe modul de învățare a elevilor

„Noi nu avem o metodă științifică de predare, o metodă care să se bazeze foarte mult pe neuroștiințe, pe modul de învățare a elevilor, pe modul lor de gândire. Eu…
Vezi articolul