Dificultățile directorilor de școli și grădinițe din satele României: De la responsabilități multiple – predau și evaluează elevi, gestionează bugetul, fac raportări periodice, fără sprijin administrativ suficient – la izolare profesională / Recomandările OCDE

[jp_post_view]
Foto: © Fizkes | Dreamstime.com
Directorii de școli și grădinițe din mediul rural sunt suprasolicitați și nu au sprijin administrativ suficient, se atrage atenția în raportul OCDE privind educația și competențele în România. De la predare și evaluare, la gestionarea bugetelor, raportări, colaborarea cu comunitatea și coordonarea mai multor structuri școlare, directorii sunt adesea izolați profesional și lipsiți de formare adecvată, ceea ce limitează capacitatea sistemului de a susține o educație de calitate în zonele cele mai vulnerabile.

Astfel, OCDE recomandă dezvoltarea unui leadership cu distribuirea de responsabilități, reducerea presiunii administrative și formarea profesională specifică pentru directorii din educația timpurie, în special în contextul organizării școlilor în clustere. 

Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniază că, pe termen lung, soluția este consolidarea școlilor și atragerea profesorilor performanți în zonele defavorizate, nu doar prin finanțare, ci și prin politici de carieră bine gândite și oferă exemplul sistemului de educație din Vietnam: „Dacă ești director adjunct într-o școală de oraș, de mare succes, dar vrei să devii director plin, sistemul de educație îți va spune: OK, mai întâi ajută-ne devenind directorul uneia dintre cele mai dificile școli izolate”. 

Pe lângă provocările comune cadrelor didactice din rural, precum izolarea profesională și accesul limitat la dezvoltare profesională, directorii se confruntă cu dificultăți administrative și profesionale specifice poziției lor.

„În mediul rural, directorii au responsabilități multiple: predau la clasă, evaluează elevi din clase și discipline diferite, gestionează bugetul școlii, răspund cerințelor tot mai mari privind raportarea și responsabilizarea, stabilesc relații cu comunitatea locală, toate acestea, adesea fără sprijin administrativ suficient”, a subliniat El Iza Mohamedou, Head of the Centre for Skills, OCDE. 

„În unele cazuri, un singur director coordonează mai multe unități de învățământ, ceea ce le afectează capacitatea de a răspunde în mod eficient nevoilor particulare ale fiecărei școli.

Datele din studiul TALIS, care include și un sondaj în rândul cadrelor didactice, susțin aceste constatări. Ele arată că multe școli din mediul rural funcționează ca structuri-satelit ale unor instituții mai mari, iar conducerea centralizată (de la școala de bază) reduce autonomia și capacitatea directorului de structură de a răspunde eficient contextului local”, a spus expertul OCDE.

Recomandările OCDE privind directorii de grădinițe și creșe

Aproximativ șase din zece școli și opt din zece unități de educație timpurie fac parte dintr-un cluster, iar școlile-satelit, care sunt adesea școli mici din mediul rural, tind să se confrunte cu provocări mai mari în promovarea unei predări și învățări de calitate, potrivit raportului OCDE privind Educația și Competențele în România. 

Directorii creșelor și grădinițelor trebuie să dețină o diplomă universitară și experiență în educația și îngrijirea timpurie a copilului. Totuși, deoarece majoritatea unităților de educație timpurie sunt grădinițe afiliate unor școli mai mari, echipele lor de conducere nu sunt întotdeauna specializate în educația timpurie și preșcolară. Aceste unități funcționează sub supravegherea directorului școlii, care desemnează un coordonator din rândul personalului pe educație timpurie.

Coordonatorii pe educație timpurie rămân „colegi între colegi” și, de regulă, au roluri limitate în transmiterea informațiilor despre modificările legislative din sistem și despre oportunitățile de formare profesională. În consecință, este posibil ca multe centre de educație timpurie să se confrunte cu dificultăți în asigurarea unui leadership pedagogic solid pentru educația timpurie și preșcolară, conform raportului OCDE.

Programe personalizate de inițiere și dezvoltare profesională pentru directorii de grădinițe și creșe

În România, majoritatea unităților de educație timpurie sunt grădinițe afiliate unor școli mai mari, ceea ce înseamnă că nu dispun întotdeauna de echipe de conducere specializate în educație timpurie. 

În acest context, România ar trebui să ia în considerare extinderea programelor personalizate de inițiere și a oportunităților de dezvoltare profesională axate pe managementul și pedagogia din grădinițe și creșe pentru directorii acestor unități.

Este esențial ca programele de inițiere și formare profesională să includă un accent specific pe dezvoltarea copilului în primii ani de viață. Acest lucru este important pentru a garanta că directorii sunt pregătiți pentru specificul acestei etape și pot crea un mediu fizic și pedagogic care să permită interacțiuni bogate între copii și personal.

Reducerea sarcinilor administrative ale directorilor de grădinițe și creșe ar permite, de asemenea, ca aceștia să dedice mai mult timp propriei dezvoltări profesionale și să se implice activ în conducerea pedagogică. 

Investițiile planificate în sistemul integrat de management al datelor din educație sunt un pas pozitiv în această direcție. Totuși, asigurarea unui sprijin administrativ suplimentar, mai ales pentru directorii care coordonează unități de educație timpurie în cadrul unor clustere școlare, ar susține și mai eficient aceste demersuri, conform raportului.

Consolidarea rolului de conducere al coordonatorilor pe educație timpurie și al cadrelor didactice cu experiență

Ministerul Educației ar putea, de asemenea, analiza posibilitatea dezvoltării unei structuri de leadership cu distribuirea responsabilităților în cadrul unităților de educație timpurie.

Această abordare ar putea include:

  • atribuirea de responsabilități suplimentare coordonatorilor și cadrelor didactice cu experiență din grădinițe și creșe;
  • formare profesională specifică pentru a conduce dezvoltarea profesională în cadrul instituției, potrivit raportului.

Andreas Schleicher, director OCDE pentru educație, a oferit exemple din Vietnam și Portugalia: în Vietnam, profesorii și directorii performanți sunt motivați să își asume funcții în școli rurale dificile ca o condiție de avansare profesională. În Portugalia, rețeaua de clustere școlare a permis consolidarea calității și optimizarea resurselor în mediul rural.

Schleicher avertizează că menținerea unui număr mare de școli mici cu sub 20–50 de elevi nu este sustenabilă, chiar și cu resurse financiare consistente: „Nu poți livra educație de calitate cu doar 20 de elevi, chiar dacă ai mulți bani.”

Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la conferința de lansare a raportului de pe 27 mai:

„Dacă ne uităm la țările care au rezultate bune în educația rurală, de exemplu Vietnam: acolo, dacă ești profesor la oraș, ai mare succes într-o școală cu performanțe ridicate și vrei să avansezi în carieră, sistemul de educație îți spune: OK, poți fi promovat, dar întâi ajută-ne să aducem pe drumul bun o școală într-o zonă izolată. Dacă ești director adjunct într-o școală de oraș, de mare succes, dar vrei să devii director plin, sistemul de educație îți va spune: OK, mai întâi ajută-ne devenind directorul uneia dintre cele mai dificile școli izolate. 

Deci, nu este vorba doar despre bani. Este vorba despre a face mai atractivă, pentru profesorii foarte buni, ideea de a se muta în zone unde este mai dificil de lucrat. Iar unele țări au avut foarte mult succes.

Dar aceasta este partea mai ușoară – alinierea resurselor la necesități. Iar finanțarea bazată pe formule poate fi de ajutor. Partea mai grea, pe termen lung, va fi consolidarea școlilor. 

Știu că puțini oameni doresc să discute despre aceasta, deoarece nimeni nu dorește să piardă școala din satul său. Dar, dacă ne uităm în jur, unele țări din această regiune au acționat foarte bine. Există o dinamică similară în multe țări din Europa de Est. Aici numărul copiilor scade. E tot mai greu să lucrezi în zonele rurale. Nu poți avea o școală de calitate dacă ai doar 20 de elevi, sau doar 50. Nu este posibil, în mod real, să livrezi educație de calitate, chiar dacă ai mulți bani. 

Deci, pe termen lung, este nevoie de a găsi soluții pentru această problemă, în sensul clădirii unui mediu consolidat, având clustere de școli. Portugalia este altă țară care a avut foarte mare succes în acest sens. Aceasta este partea mai grea, dar cred că este o problemă inevitabilă pe termen lung.”

Foto: © Fizkes | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. Nu intră la ore deloc, stau în birou toată ziua. Învârt niște hârtii și cam atât. Pusă pe delegație, că nu a luat concursul și cam așa stă de vreo trei ani, că domn primar de la PNL are trecere la ISJ.

  2. Ce va mai mirați cand invatamantul e politizat? Asa li se ordona directorilor de către partid si de catre cei din inspectorate care vor sa fie totul roz pe hartie.

  3. Trist,dar cei mai mulți nu fac nimic,nici la ore ,nici la școală,ei nefiind implicați este clar că și colegii lor profesorii sunt la fel.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Cheltuielile unei familii cu Educația: comparația cu ceilalți ani

Banii pentru Educație, în „România Educată”: Creșterea finanțării școlilor care au elevi din medii defavorizate / Facilități pentru ca firmele să-și dezvolte creșe pentru angajați / Burse mai mari pentru elevii din rural

Raportul România Educată propune adăugarea unui coeficient la costul standard per elev pentru finanțarea școlilor defavorizate și posibilitatea actualizării pe parcursul anului, în situațiile în care apar creșteri salariale. Coeficientul…
Vezi articolul

Proiectul-pilot al ISJ Cluj de „scanare” a palmelor unor elevi pentru profilul de orientare în carieră „este o greșeală”, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai / Daniel David și decanul Adrian Opre, profesori în psihologie: Instrumentul folosit nu este acreditat, iar instituția nu este partener în proiect, cum s-a afirmat

Proiectul anunțat săptămâna aceasta, la Cluj, prin care peste 100 de elevi de clasa a XI-a ar urma să fie evaluați prin „scanarea” mâinilor cu un dispozitiv, „pentru identificarea abilităților…
Vezi articolul

Sute de părinți ai elevilor de la Colegiul Hasdeu din Buzău au depus un memoriu la Inspectoratul școlar, în care o susțin pe directoarea care a demisionat pe fondul unor presiuni de la ISJ: Semnalăm îngrijorarea cu privire la relaţia deficitară dintre ISJ Buzău şi conducerea Colegiului, care are un impact negativ asupra procesului educativ

Sute de părinți de la Colegiul Hasdeu din Buzău au depus la Inspectoratul școlar un memoriu prin care o susțin pe directoarea Virginia Mîndruţă Tănăsescu care a demisionat din funcție…
Vezi articolul

Profesorii vor fi motivați să creeze discipline pe care să le aleagă elevii din oferta școlii, în noile planuri-cadru de liceu, spune directoarea Alina Bărăian: Vom avea nevoie să ridicăm costul standard per elev, altfel riscăm să eșuăm reforma

Alina Bărăian, directorul Colegiului Național „George Barițiu” din Cluj-Napoca, a analizat noile propuneri de planuri-cadru, subliniind importanța feedbackului descriptiv pentru echipa care a lucrat la acestea. „Mă bucur că suntem…
Vezi articolul