Din peste 900 de absolvenți de masterat didactic raportați în ultimii trei ani, doar 90 au intrat prin concurs în învățământ / Studiile sunt susținute financiar de stat, dar nu există încă stimulente sau condiționări pentru atragerea acestor absolvenți către școli

4.025 de vizualizări
vârsta de pensionare, cancelarie profesori
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Programele de masterat didactic introduse în 2020, susținute prin măsuri legislative și menite să întărească nivelul de pregătire a viitorilor profesori, au avut până acum un impact nesemnificativ, în absența unor măsuri care să îi încurajeze pe masteranzi să înceapă, la încheierea studiilor, o carieră didactică. Doar 1 din 10 studenți absolvenți de masterat didactic până anul trecut a intrat în sistemul de învățământ prin concurs, în pofida interesului ridicat pentru participarea la aceste programe de studii, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației și Cercetării la solicitarea Edupedu.ro. 

Acest date arată că, deși Ministerul a repartizat către 8 universități un total de 400 de locuri la masterat didactic în fiecare an, iar gradul de înscriere a fost ridicat, la concursurile de ocupare a locurilor vacante s-au înscris mult mai puțini candidați provenind din rândul absolvenților de master didactic. Iar dintre aceștia numărul candidaților care au și susținut concursul și au fost repartizați este și mai mic: doar 90 în ultimii trei ani, dintr-un total de peste 900 de absolvenți înregistrați în aceeași perioadă de timp.

  • Situația se face simțită în condițiile în care programele de master didactic sunt susținute inclusiv prin burse, prevăzute în Legea învățământului superior din 2023, dar nu există prevederi de natură salarială sau de altă natură care să îi încurajeze, în acest moment, pe absolvenții de master didactic să intre în învățământ. Iar legea impune masteratul didactic drept condiție pentru angajarea în învățământ, începând cu învățământul gimnazial, abia din 2027 – detalii, mai jos.

În răspunsuri transmise Edupedu.ro pe tema masteratului didactic, MEC arată că, „începând cu anul 2020, a alocat – pentru susținerea carierei didactice – locuri atât pentru studiile universitare de licență (2.000 de locuri), cât și pentru programele de masterat didactic (400 de locuri). Alocarea acestor locuri la nivelul instituțiilor de învățământ superior s-a realizat luând în considerare programele universitare de studii dedicate carierei didactice din învățământul preuniversitar.”

Număr de locuri – studii de licență în domeniul didactic / de masterat didactic:

Sursa: Ministerul Educației și Cercetării

Anual, cele 400 de locuri la masterat didactic au fost alocate unui număr de 8 universități – câte 50 de locuri fiecare: 

  • (Actuala) UNST Politehnica București
  • Universitatea din București
  • ASE București
  • Universitatea din București
  • Universitatea „Ovidius” din Constanța
  • Universitatea din Craiova
  • Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
  • Universitatea de Vest din Timișoara 

Ministerul notează, în răspunsurile pentru Edupedu.ro, că a crescut interesul pentru aceste programe în ultimii 2 ani, fapt reflectat în cifra de școlarizare care a crescut considerabil prin creșterea numărului de locuri cu taxă.

Sursa: Ministerul Educației și Cercetării

Din cele 400 de locuri alocate la buget, peste trei sferturi au fost ocupate în fiecare an cu excepția anului 2021-2022. În 2020-2021 și în anul universitar actual s-au înscris în anul I de masterat didactic cei mai mulți studenți la buget: 393, respectiv 390 – aproape toate locurile alocate. La taxă, numărul studenților înscriși în anul I a crescut constant, ajungând la 242 în 2024-2025.

În rândul celor care au absolvit deja masteratul didactic, adică cei care s-au înscris în perioada 2020-2023, rata de absolvire este substanțială:

  • 2021-2022: 372 (din care 366 la buget)
  • 2022-2023: 220 (din care 199 la buget)
  • 2023-2024: 345 (din care 301 la buget)

Au absolvit, astfel, în acești trei ani 937 de studenți.

Mai puțin de o zecime dintre aceștia – doar 90 – au candidat și au fost repartizați pe posturi didactice/catedre vacante pentru care s-au organizat concursuri. Iar dintre acești candidați repartizați, datele agregate de minister – pentru care nu se precizează perioada, dar care coincid cu totalul pentru anul 2024 – arată că au fost repartizați și absolvenți de master didactic provenind din alte universități decât cele 8 care organizează astfel de studii.

Sursa: Ministerul Educației și Cercetării

Astfel:

  • În 2022, anul primei generații de absolvenți de master didactic, s-au înscris la concursuri pentru a intra în sistem doar 7 candidați. Dintre aceștia, au luat note peste 5 doar cinci candidați (3 dintre ei – note între 5 și 7). Toți au fost repartizați (1 pe perioadă nedeterminată)
  • În 2023, s-au înscris la concursuri 42 de candidați, din care au luat note peste 5 doar 33 – din care 14 au avut note sub 7. 32 au fost repartizați (4 pe perioadă nedeterminată)
  • În 2024, numărul candidaților înscriși la concurs, 84, a fost dublu față de anul anterior, dar de 4 ori mai mic decât numărul absolvenților din acel an. Dintre aceștia, doar 53 au fost repartizați (6 pe perioadă nedeterminată). 24 au obținut note între 5 și 7, dar a existat și o notă de 10.

La întrebarea Edupedu.ro „care sunt universitățile cu cel mai ridicat număr de absolvenți de astfel de studii care încep cariera didactică, conform datelor din acești ultimi ani?”, MEC a transmis o listă cu doar 53 de absolvenți, fără a preciza ce cohortă reprezintă aceștia. Pe de altă parte, 53 este numărul absolvenților repartizați în 2024.

Sursa: Ministerul Educației și Cercetării

Potrivit listei transmise, dintre cei 53 de absolvenți, 19 provin de la Universitatea Babeș-Bolyai, 11 de la Universitatea Al.I. Cuza din Iași, iar 7 de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Universitatea din București nu figurează deloc pe această lipsă a absolvenților de master didactic. Lista include, însă, 2 universități, una românească și una străină, care nu figurează printre instituțiile cărora Ministerul le alocă locuri pentru masterat didactic – Universitatea Transilvania din Brașov și Universite Du Mans (Franța).

CONTEXT

Situația se face simțită în condițiile în care masteratul didactic a fost susținut la nivel de organizare și legislativ, inclusiv prin acordarea de burse, dar nu există niciun fel de diferențiere în ceea ce privește opțiunile de angajare ș salarizare, comparativ cu alte forme de studii superioare, așa încât absolvenții să fie atrași nu doar de oportunitățile de formare, ci și de o carieră didactică.

La începutul mandatului său în guvern, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, spunea într-un interviu pentru Edupedu.ro că analiza renunțarea la modulele psihopedagogice și înlocuirea lor cu masteratele didactice, după o perioadă de testare. „Dacă masteratul funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel, dar vreau să fiu sigur că masteratul asta funcționează bine și că nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce în aceeași zonă de pregătire a profesorilor, adică nu prea mulțumitoare”, spunea ministrul.

  • Pe de altă parte, la sfârșitul anului trecut, impactul slab al masteratului didactic era semnalat de Consorțiul Universitaria, ce reunește mari universități din țară și care aprecia, atunci: „A fost ridicată și problema resurselor alocate finanțării masteratului didactic, al cărui impact ar putea fi cu mult mai mare dacă ar exista o condiționare a finanțării, mai ales din perspectiva burselor deloc de neglijat din punctul de vedere al cuantumului, de asumarea de către studenți a obligației de a urma, pentru o anumită perioadă, o carieră profesională în învățământul preuniversitar (…)”

Legislația încurajează participarea la masterat didactic, însă, până în acest moment, nu există niciun stimulent pentru folosirea acestei rute în vederea angajării în sistemul de învățământ, comparativ cu altele existente. Legea prevede condiționări la angajare care se vor aplica abia de peste doi ani, dar nu există niciun avantaj salarial pentru intrarea în profesie a unui absolvent de master față de unul cu licență.

Pe de o parte, Legea învățământului superior 199/2023 prevede avantaje de natură financiară pentru cei care urmează studii de masterat didactic, lucru ce se reflectă în participarea la astfel de programe. Anume:

  • „Art. 35 (7) O persoană poate beneficia de finanțare de la bugetul de stat pentru un singur program de studii universitare de scurtă durată, pentru un singur program de studii universitare de licență, pentru un singur program de studii universitare de master și pentru un singur program de studii doctorale. Prin excepție, absolvenții unui program de studii universitare de masterat care au beneficiat de finanțare de la bugetul de stat pot urma un program de studii universitare de masterat didactic cu finanțare de la bugetul de stat.”
  • „Articolul 107 (2) Studenții care frecventează cursurile licenței didactice cu dublă specializare sau de masterat didactic, într-o instituție de învățământ superior de stat pot beneficia de burse de studiu finanțate de la bugetul de stat.”
  • „Art. 107 (3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației.”

Tot Legea 199/2023, la Art. 102, menționează masteratul didactic drept condiție pentru o carieră didactică, dar nu ca unică rută, fiind listate și studiile de licență cu dublă specializare și programul de formare psihopedagogică: 

  • „(10) Absolvirea programelor de studii universitare de licență cu dublă specializare, a programului de formare psihopedagogică și a programului de studii universitare de masterat didactic permite accesul absolvenților, potrivit prevederilor legale, la o carieră didactică în învățământul preuniversitar pentru discipline din specializarea/specializările urmate”.

Pe de altă parte, Legea învățământului preuniversitar 198/2023 prevede, la Art. 176:

”1. Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la art. 165 trebuie îndeplinite următoarele condiții minime de studii:

e) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor, cel puțin una din următoarele condiții:

  • (i) absolvirea cu examen de licență în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
  • (ii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență din domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
  • (iii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență în profilul postului și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an și jumătate”

Dar masteratul didactic cu durată de 1 an încă nu a fost aplicat, iar aceeași Lege 198/2023 prevede o întârziere de ani de zile pentru aplicarea prevederilor de mai sus. Anume, Art. 249 menționează:

  • „(23) Studenții și absolvenții de învățământ preuniversitar și învățământ superior care optează pentru cariera didactică au obligația respectării condițiilor de ocupare prevăzute la art. 176, începând cu anul 2027”.

În același timp, Legea salarizării din 2017 nu prevede niciun fel de diferențiere salarială pentru absolvenții de master din învățământ. Cadrele didactice sunt încadrate în cele mai multe cazuri, ca prag de studii, la învățământ superior de lungă durată, ce include nu doar studiile de masterat, ci și pe cele de licență, fără vreo diferențiere. 

Citește și:
Nouă universități cer ca studenții de la masteratul didactic să fie obligați să urmeze o carieră în învățământul preuniversitar, „pentru o anumită perioadă”. Consorțiul Universitaria solicită și ca finanțarea de la buget să fie corelată cu mărimea populației și cu numărul de absolvenți de liceu
Daniel David: Dacă masteratul didactic funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel. Dar vreau să fiu sigur că masteratul nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce într-o zonă nu prea mulțumitoare

Toți profesorii din sistemul de învățământ să facă master didactic decontat de stat și stabilirea unui termen de grație pentru înscrierea la acesta, propunere pentru România Educată făcută de Consiliul Național al Elevilor
Profesoara Antoaneta Luchian: E nevoie de mai multă practică pedagogică în formarea inițială / Examenul de titularizare să rămână, dar să fie însoțit de masterat didactic, de asistență la clasă și mentorat real, să treacă prin toate etapele a ceea ce înseamnă viața școlii
Cazul studenților la masterat didactic care acuză limitarea accesului la burse: Universitatea din București spune că „nu face altceva decât să pună în aplicare prevederile legale” / Studenții s-au întâlnit, marți, cu reprezentanții instituției


6 comments
  1. Ne miram ca la matematica nu mai vrea nimeni sa vina la catedra.
    Ne miram degeaba. La FMI (Facultatea de matematica si informatica) din UniBuc exista masterat numit Matematica Didactica! Acesta NU este un master didactic. Nu exista stimulent nici macar ca si student. Asadar..

  2. Dar care-i mirarea? Multe Universitati incearca sa-si umple locurile la master (chiar si doctorat) cu oricine, pentru ca… finantarea!

    Toata povestea legata de calitate sta chiar in finantare.
    Hai sa facem ca finantarea sa fie pe intregul ciclu, si ca finantarea sa nu depinda de rezultatele academice ale studentului. Atata vreme cat exista astfel de conditionari, sa nu ne mire rezultatele oricarui ciclu de invatamant.
    Pentru ca, intr-un final, studentii trebuie sa ajunga cumva in ultimul an, trebuie sa promoveze, cumva. Deoarece totul se intoarce la banii care se pierd daca nu….

    Hai sa avem un sistem in care intra 1000 si termina 100 (exagerat raport, evident), dar cu garantia ca cei 100 sunt de calitate.
    Hai sa avem competitie reala intre studenti…
    Nu ne permite, nu-i asa?

  3. Pai, sa vedem: să intre în învățământ – adică debutant. Cat e salariul? 3700 lei?
    În condițiile în care un vânzător la Lidl are 5000 lei?
    Și poate că având studii superioare omul nu se angajează vânzător, poate sef raion, ceva. 7000-8000+. Nu de alta, dar poate omul mai vrea și altceva de la viață, nu numai sa se duca la școală că să aibă de unde sa se întoarcă…

    1. Iti spun eu: 17 ani vechime, 4500 lei. La Lidl daca se sparge o sticla de cognac bun o platesti, eu, daca pateste ceva un elev il am pe constiinta toata viata. Nu mai punem altele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fostul ministru Cîmpeanu dă șah posibilelor verificări suplimentare în cazul de plagiat care i-a determinat demisia. El însuși a sesizat Comisia de Etică a universității pe care o conduce, ceea ce blochează căile obișnuite de verificare independentă / Președintele Consiliului Național de Etică: „Nu știu să existe un precedent”

Comisia de Etică a Universității de Agronomie (USAMV) din București a analizat cazul de plagiat ce a dus la demisia fostului ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, rector al aceleiași USAMV,…
Vezi articolul

VIDEO Mircea Miclea, despre obezitatea informațională: Cum ne împinge un vechi mecanism al creierului să stăm cu orele pe internet „de-a moaca” și care este cheia de a rezolva problema

Creierul uman reacționează atunci când găsește o informație pe net – „recompensează” de fiecare dată mecanismul funcțional și vechi al curiozității prin dopamine, spune psihologul și profesorul universitar Mircea Miclea.…
Vezi articolul

Rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, Ramona Lile, e „vinovată de săvârșirea plagiatului”, în calitate de coautor a 6 articole cu „plagiat masiv de blocuri de texte” – Consiliul Național de Etică a Cercetării / Forul cere retrogradarea, dar nu și demiterea

Rectorul Universității “Aurel Vlaicu” din Arad, prof. Univ. dr. Ramona Lile, este “vinovată de săvârșirea plagiatului”, mai precis “plagiat masiv de blocuri de texte” în mai multe articole științifice pe…
Vezi articolul
Principalii indicatori pentru Educația din România

În jumătate dintre localitățile fără niciun caz de Covid-19 raportat, elevii nu pot merge la clasă pentru că școlile au sub 60% dintre angajați vaccinați / În 3 comune, semnalul de telefonie necesar școlii online e slab sau inexistent

Un număr de 46 de localități din România au fost identificate de Edupedu.ro ca având zero cazuri de Covid-19 raportate (rată de infectare 0,00 la mie), conform datelor agregate de…
Vezi articolul