Directoarea Raluca Răducanu: Autorii din programa de Limba și literatura română sunt niște pretexte de investigare a unui text / Elevii îi citesc pe cronicari și își formează gândirea critică

791 de vizualizări
Foto: captură TVR Info
Raluca Răducanu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic „Jean Monnet” din Capitală, a declarat că scopul operelor literare din programa de Limba și literatura română este, indiferent de autorii acestora, să formeze gândirea critică în rândul elevilor. Astfel, înțelegerea textelor și formarea unei opinii pe baza acestora sunt abilități necesare pentru viața de zi cu zi, a explicat aceasta la emisiunea InfoEdu.


„Cronicarii, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu sau oricine vreți dumneavoastră, toți aceștia sunt de fapt niște pretexte de investigare a unui text. Îi citesc pe cronicari și în felul ăsta formez gândirea critică, pentru că afli, de exemplu, cum adevărul istoric este al celor care îl scriu. Depinde cine scrie acel adevăr. Iată, am făcut o conexiune cu istoria, cu o altă disciplină și am format copiilor și gândirea critică”, a subliniat Raluca Răducanu.

Nu componenta istorică primează în cadrul acestei discipline, ci competențele transmise prin intermediul său, a mai precizat directoarea.

„Nu știu dacă știu toți profesorii să pună problema așa, dar ar trebui cumva să înțeleagă toată lumea că viața noastră toată este un text și noi învățăm niște mecanisme de a citi acest text. Toate celelalte elemente sunt componente care ne ajută în construirea acestui mecanism. Componenta diacronică este doar o componentă, nu este ceva care definește tot ceea ce facem noi la orele de Limba și literatura română”.

Informații de context

Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.


1 comment
  1. Vă felicit, doamna profesor, pentru poziția dumneavoastră echilibrată și onestă. Din păcate, nu se citește – în adevăratul sens al cuvântului – propunerea de programă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Cozi imense de studenți și elevi la metrou. Elevii cer Metrorex și Ministerului Transporturilor să poată cumpăra abonamente reduse din toate punctele de vânzare

„Elevii bucureșteni sunt nevoiți să stea peste o oră la coadă pentru achiziționarea abonamentelor reduse”, spun tinerii din Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI). Aceștia solicită Metrorex și Ministerului Transporturilor…
Vezi articolul

Ministrul Educației, despre contrele cu Valeriu Gheorghiță: A fost o eroare de comunicare / Cîmpeanu: O soluție ar fi organizarea de centre de vaccinare în Casele Corpului Didactic. Gheorghiță: Modalitatea este să asigurăm echipe mobile

A fost o eroare de comunicare în public în privința prioritizării profesorilor la vaccinare, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vineri seară la B1TV. Oficialul s-a referit la pozițiile diferite…
Vezi articolul

Universitatea din București se solidarizează cu SNSPA după intervenția „agitatorilor politici” în spațiul acesteia în prima zi a anului universitar: „se apropie șocant și reprobabil de practici de factură extremistă înregistrate în trecutul universitar al țării noastre, unul pe care l-am crezut depășit pentru totdeauna”

„Mijloace inadmisibile, situate în afara legii de comunicare a opțiunilor politice și de acțiune politică efectivă în interiorul universităților, a lăcașurilor de învățământ în general” – așa descrie Universitatea din…
Vezi articolul

VIDEO Premierul Ilie Bolojan: Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. A fost o involuție în acești ani. Universitățile au mers pe ideea unui număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii de la bugetul de stat nu ţin de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora

Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul de învățământ este „rupt de realitatea economică” și că universitățile au pus accent pe număr mare de absolvenți, nu pe calitatea lor. În…
Vezi articolul