Director de liceu, după ce a văzut într-o experiență Erasmus cum poate folosi inteligența artificială: Viitorul nu poate fi ținut pe loc. Ca pedagogi trebuie să fim deschiși la tehnologii și este datoria noastră cât trăim să-i pregătim pe copii pentru această lume nouă

Viitorul nu poate fi ținut pe loc și inteligența artificială ne va ajunge din urmă și va intra în viața noastră. Fie că vrem sau nu. Ca pedagogi, trebuie să fim deschiși la tehnologii și este datoria noastră cât trăim să-i pregătim pe copii pentru această lume nouă, spune directorul Liceului Teoretic George Călinescu din Constanța, Vasile Mihăilă. După ce a văzut într-o experiență Erasmus în Berlin cum poate fi folosită inteligența artificială în școli, profesorul intenționează să-i găsească un rol și în liceul pe care îl conduce.

Mihăilă spune că a descoperit inteligența artificială când a fost în Germania la un curs de formare pentru aceste noi tehnologii, printr-o deplasare prin programul Erasmus, și consideră că „e o inițiativă foarte bună (…), deși de profesie la bază sunt filosof, sunt deschis și cred că cu toții ar trebui ca pedagogi să fim deschiși la noile tehnologii și la introducerea pe scară cât mai largă a noilor tehnologi în viața noastră”, a spus directorul pentru 10Media, publicație locală din Constanța.

„Viitorul nu poate fi ținut pe loc și inteligența artificială ne va ajunge din urmă și va intra în viața noastră. Fie că vrem sau nu. În schimb noi ca pedagogi, ca oameni care lucrează cu copiii pentru a-i pregăti pentru o lume pe care noi cel mai probabil nu o vom mai trăi din motive biologice, noi trebuie să ne facem datoria și să-i pregătim, cât trăim, făcând noi eforturi să-i pregătim pe acești copii pentru această lume nouă, cu care noi suntem mult mai puțini familiarizați decât sunt ei”, a declarat managerul de liceu.

Vasile Mihăilă a început să vorbească despre experiențele Erasmus ca soluții la formarea pentru o gestionare mai bună a cazurilor de bullying.

„Eu insist foarte mult atunci când apar probleme, de exemplu, situație de bullying, că trebuie să ieșim din faza de negare, că o școală nu are probleme – toate școlile au probleme, toate școlile și toți profesorii și directorii ș.a.m.d. Toți care suntem implicați în sistemul de educație participăm și trebuie să ne asumăm această misiune de a îi face pe copii mai buni”. Directorul a dat exemplul programelor Erasmus ca parte a formării pentru profesori, dar și ocazie pentru elevii selectați de școli să plece împreună cu profesorii, fără părinți, în experiențe de câteva săptămâni în alte țări.

„Am avut o deplasare a unui grup de 12 copii în Cipru. De altfel, înainte ca ai noștri să plece, un grup de 15 elevi din Cipru, fix din aceeași unitate de învățământ, ne-au vizitat pe noi preț de o săptămână. Dar nu a fost singura mobilitate. Noi în acest an școlar am primit acreditare Erasmus și înainte de această plecare în Cipru a celor 12 copii însoțiți de două cadre didactice au existat și alte mobilități, precum patru profesori, dintre care m-am numărat eu, deci director și director adjunct și doi colegi, am fost la o școală în Cehia pentru a participa la un program de job shadowing [n. red. o formă de învățare la locul de muncă]. O experiență extraordinară pentru mine și pentru toată lumea.

Cred că această participare la mobilitățile Erasmus este o ocazie nemaipomenită de a lua contact la firul ierbii cu sistemele de educație din Occident, pentru că lăsăm la o parte «am auzit cum este în altă parte». «Am citit undeva». Acum vin și spun «am văzut, am pus mâna». Noi am participat la ore, noi am stat la ore, am văzut, am fost la un coleg de matematică, am fost la mine – ore de filozofie, au fost la ore de chimie, la ore de engleză, la ore de biologie, la ore de fizică. Este extraordinar să vezi sistemul. Am discutat cu profesori de acolo, să vezi care sunt problemele lor, ce urmăresc ei să facă, cum văd ei examenul de final de ciclu.

(…) Am fost la aceste ore, am discutat cu profesori, am vizitat acasă pe o doamna profesoară, pentru că până la urmă, știți, programele acestea de mobilitate Erasmus au și această componentă socială. În primul rând, ele au o componentă culturală. Trebuie să fim iarăși onești. Pentru că atâta vreme cât te duci să vizitezi o școală în altă țară, categoric iei contact cu întreaga cultură europeană și națională, specificul țării în care participi, dar n-a fost singura.

Noi am fost și la un curs de formare la Berlin (…), am învățat foarte multe lucruri, pentru că acolo cursul a fost axat pe impactul pe care îl are inteligența artificială și realitatea augmentată în ceea ce privește activitatea didactică și am fost acolo șase profesori și informaticianul liceului”, a spus Vasile Mihăilă în emisiunea citată.

Iar directorul Liceului Teoretic George Călinescu din Constanța a continuat:

„Formatoare a fost o doamnă din Croația. Lucruri extraordinare, adică formarea pe care o primești în sine, categoric puteai să o faci probabil și acasă, dar faptul că iei contact cu cultura, cu această lume la care poate noi doar am visat când eram copii și până la urmă [este] sincronizarea pe care vrei – nu vrei o faci, preț de o săptămână locuiește acolo, trăiești printre acei oameni, participi la viața lor culturală atâta cât apuci. Și noi suntem însetați de acest lucru. Categoric te întorci de acolo îmbogățit cum nici nicio altă poveste nu poate să-ți ofere. Oricâte cărți ai citit și oricâte filme ai vedea, o participare la o mobilitate de această magnitudine este extraordinară”.

Întrebat dacă va implementa inteligența artificială după vizita de la Berlin, Mihăilă a spus:

„Da, bineînțeles, e o inițiativă foarte bună, o apreciez în mod deosebit și în general, deși de profesie la bază sunt filosof, sunt deschis și cred că cu toții ar trebui ca pedagogi să fim deschiși la noile tehnologii și la introducerea pe scară cât mai largă a noilor tehnologi în viața noastră. Noi putem să ne opunem, în sensul că la modul subiectiv putem să credem că ele nu ne afectează. Vă dau un mic exemplu ca să nu vă plictisesc. Socrate, știți sau nu știți, el nu a scris nicio carte și asta nu e o întâmplare, pentru că Socrate avea o oroare de scris. El credea că scrisul într-un fel este dăunător pentru că nu mai ai contact cu omul viu cu care ar trebui de fapt să dialoghezi.

Și el a crezut că este un drum greșit, căci scrisul nu avea încă o istorie pe vremea lui. Socrate și el a considerat, repet, că nu este bine. Că trebuie să ne ținem departe de scriere. Bineînțeles că Socrate a greșit. Norocul nostru că ceilalți adepți nu l-au urmat. Nu, nu e bine să repetăm această greșeală oricât de mult am crede noi că inteligența artificială (IA) este un lucru dăunător, că trebuie să rămânem în continuare tributari sau cum să spun, ancorați în cultura scrisă, pentru că singura noastră salvare vine din lectură sau din scriere. Această idee este pe cât de frumoasă, pe atât de greșită.

„Nu, viitorul nu poate fi ținut pe loc și inteligența artificială ne va ajunge din urmă și va intra în viața noastră. Fie că vrem sau nu. În schimb noi ca pedagogi, ca oameni care lucrează cu copiii pentru a-i pregăti pentru o lume pe care noi cel mai probabil nu o vom mai trăi din motive biologice, noi trebuie să ne facem datoria și să-i pregătim, făcând noi eforturi să-i pregătim pe acești copii pentru această lume nouă, cu care noi suntem mult mai puțini familiarizați decât sunt ei”, a conchis directorul liceului Călinescu din Constanța, în emisiunea 10Media.