Doar 42% dintre elevii participanți la un studiu World Vision au toate rechizitele la început de an școlar, iar 12% nu au aproape nimic pregătit pentru școală / Majoritatea nu sunt pe deplin informați despre schimbările din școli

Doar 42% dintre elevii implicați într-un studiu World Vision România au toate rechizitele, iar majoritatea nu sunt pe deplin informați despre schimbările din școli, potrivit unui comunicat din partea organizației.

Mai mult, 12% dintre elevii participanți la studiu nu au aproape nimic pregătit pentru școală, mai arată datele publicate.

• Studiul World Vision România a fost realizat în rândul a 584 de copii cu vârste între 12 și 19 ani, menționează organizația.

• În acest context, World Vision România anunță că derulează campania „Echipează un copil pentru școală”, care sprijină copiii care provin din medii vulnerabile și oferă ghiozdane, manuale, rechizite și echipament sportiv, astfel încât lipsurile materiale să nu fie un obstacol în educația lor. Oricine poate contribui și să se implice direct, aici.

Referitor la schimbările din școli, doar 22,72% dintre elevii chestionați au declarat că au fost informați clar și complet despre schimbările legislative și reorganizările care se pregătesc în școli, 47,81% au auzit doar sumar, iar 22,18% nu au fost informați deloc. Cu toate acestea, 25% dintre ei se declară foarte încrezători, iar 49% destul de încrezători că școala îi va pregăti pentru viața de adult.

Ce își doresc elevii să se schimbe

Potrivit datelor colectate, copiii care au participat la studiu cer schimbări în modul de predare, atitudinea profesorilor, orar și pauze, burse și transport, volumul de teme, programa școlară, examene și infrastructură. Mulți elevi vor mai multă apropiere între profesori și copii, cer ca predarea să fie mai practică, cu exemple clare și exerciții aplicate, astfel încât să înțeleagă mai ușor materia. Alții spun că ar vrea să meargă la școală fără frica de note sau de reacțiile unor profesori, iar atmosfera să fie una de respect reciproc. Printre recomandări și nevoi la care să li se răspundă se mai regăsesc acordarea unei mese calde și igienizarea grupurilor sanitare.

Elevii mai cer reducerea volumului de teme și o programă adaptată nevoilor reale, cu accent pe gândire critică, creativitate și activități care să-i pregătească pentru viața de adult sau pentru facultate. „În anii terminali să nu se mai pună accent pe toate materiile, ci pe cele din care se dau examenele”, spune un licean. Alții menționează campanii anti-bullying, profesori mai calmi, dar și transport școlar mai bine organizat.

Situația familială și accesul la resurse

Majoritatea elevilor care au raspuns sondajului trăiesc cu ambii părinți, însă aproape un sfert locuiesc doar cu unul dintre părinți, iar câțiva sunt în grija rudelor sau în centre de plasament. Studiul arată că materialele școlare reprezintă o provocare majoră: doar 41,81% dintre elevi spun că au acum toate cele necesare, 46,54% au doar o parte, iar 11,63% nu au aproape nimic pregătit. Cele mai mari lipsuri sunt caietele și rechizitele (52,90%), urmate de hainele potrivite pentru școală (23,27%), manualele (19,81%), echipamentul sportiv (13,81%), ghiozdanul (12,90%) și, pentru un număr redus de copii, accesul la internet sau un dispozitiv digital (2,72%).

Cheltuielile pentru școală reprezintă o presiune reală pentru multe familii: peste jumătate dintre elevi (53,63%) spun că acoperirea costurilor este „puțin grea”, iar aproape unul din cinci (18,72%) o consideră „destul de grea”. Pentru 3,09% dintre copii, situația este critică: familia nu are uneori bani suficienți pentru necesarul de bază. Doar 23,27% declară că nu întâmpină dificultăți.

La nivel financiar, cheltuielile pentru începutul de an variază: 16,90% dintre familii au cheltuit sub 500 de lei, 32,90% între 500 și 1.000 lei, 16,54% între 1.000 și 2.000 de lei, iar 3,63% peste 2.000 de lei. Aproape o treime dintre elevi (30%) spun că nu știu cât au cheltuit părinții lor.

Dificultățile materiale se reflectă și în accesul la activități extracurriculare: 6% dintre copii spun că au renunțat la multe activități (sport, meditații), 30,18% au renunțat la câteva, iar 38,54% merg la ce își doresc. Restul (25,27%) declară că nu sunt interesați de astfel de activități.

Griji la început de an școlar

La începutul acestui an, cele mai mari temeri ale elevilor sunt legate de note și examene (aproximativ 78%). Un procent semnificativ, de o treime, spune că îi îngrijorează numărul mare de teme și materii, iar aproape 13% menționează lipsa banilor pentru școală. În jur de 17% se tem de relațiile cu colegii sau profesorii, iar câțiva au menționat alte motive, precum dorul de casă, timpul sau cazarea.

Majoritatea elevilor au pe cineva la școală cu care să discute problemele personale (60%), însă unii se simt izolați.

Încredere în viitor și perspective

Chiar și cu aceste provocări, elevii rămân optimiști privind viitorul: 25% se consideră foarte încrezători, iar 49% destul de încrezători că școala îi pregătește pentru viața de adult. Aceasta arată că, în ciuda dificultăților materiale și academice, tinerii continuă să aibă încredere în propria pregătire și în școală ca pregătire pentru viața reală.

“Cu toate provocările, trei sferturi dintre elevii participanți în cadrul acestui sondaj cred în rolul educației și spun că școala îi va pregăti pentru viața de adult. Pentru noi, acest lucru este un semnal puternic de mobilizare. Copiii își păstrează încrederea și optimismul, se gândesc la viitor și își doresc să rămână în școală. Este timpul să ne întrebăm ce facem noi, adulții, pentru a susține această speranță și pentru a respecta dreptul copiilor la educație. Avem nevoie de o educație centrată pe copil și de o comunitate întreagă care să îl ajute să meargă și să rămână în școală. Anul acesta, clivajul dintre profesori, elevi, părinți și sistem este unul dintre cele mai mari, însă tocmai de aceea este vital să consolidăm împreună un ecosistem școlar sănătos. Fără un efort consistent și comun, e foarte greu să vorbim de calitate în educație”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, potrivit sursei menționate.