Una dintre amenințările identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la pregătirea deficitară a cadrelor didactice debutante, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.
Conform documentului, o altă amenințare este lipsa de atractivitate a carierei didactice. Este menționată și migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite.
La secțiunea de „resurse umane”, ISMB a identificat următoarele amenințări:
- Pregătirea deficitară a cadrelor didactice debutante, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic;
- Lipsa de atractivitate a carierei didactice;
- Migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite;
- Recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice;
- Formalism;
- Suprasolicitare;
- Fluctuația mare a personalului didactic suplinitor.
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Despre formarea profesorilor
Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că este necesară schimbarea formării profesorilor, în contextul proiectelor cu planurile-cadru de liceu 2025, documente puse în consultare publică de Ministerul Educației până pe 6 martie.
Ministrul Educației analizează renunțarea la modulele psihopedagogice și înlocuirea lor cu masteratele didactice pe o nouă formulă, după o perioadă de testare a acestui masterat, a declarat acesta într-un interviu acordat Edupedu.ro. „Dacă masteratul funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel, dar vreau să fiu sigur că masteratul asta funcționează bine și că nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce în aceeași zonă de pregătire a profesorilor, adică nu prea mulțumitoare”, a explicat Daniel David, pentru Edupedu.ro.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie „un pic regândită”: „Tinerilor să li se ofere posibilitatea ca încă de pe băncile facultății să petreacă mai mult timp în școală și practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală.”
La începutul lunii octombrie 2024, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Citește și:
DOCUMENT Nemulțumirile generate de creșterea normei didactice de predare pot afecta motivația profesorilor – punct slab identificat de ISMB / Din această toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore
Asistențele la ore ale directorilor nu respectă graficul stabilit – punct slab identificat de ISMB / Directorul Viforel Dorobanțu, în septembrie: Dacă se mai așteaptă cineva din inspectorat sau minister ca vreun director să-și facă numărul de asistențe la ore, atunci are, din punctul meu de vedere, o imaginație bogată
DOCUMENT Unii profesori nu-și pot plăti cursurile de formare sau perfecționare – amenințare identificată de ISMB / Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat
mai 2025 – Directoarea Adriana Iancu: Trei ani de facultate mi se par puțini pentru a forma un cadru didactic / Programele de formare a profesorilor sunt o problemă, spune profesorul Cătălin Zaman
mai 2025 – Selecția profesorilor ar trebui să fie mai riguroasă, pe lângă procesul de formare, este de părere Cătălin Zaman: Dar vă dați seama că și procesul de selecție vine în urma celor care se înscriu la această selecție
2024 – Formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie un pic regândită, spune directoarea Dana Bobocea: Practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală. Pregătirea inițială a tinerilor trebuie făcută mult mai temeinic
2024 – Liderul sindical Marius Nistor: Dacă sistemul de învățământ universitar nu va începe să-i identifice în mod real pe cei care au vocație, dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice, viitorul nu arată foarte bine
Redacția
R.P.
Andrei Popa