Educația din România cu greu furnizează suficienți absolvenți care au competențele necesare dezvoltării adecvate a sectorului public și nu e suficient conectată la acesta – raport OCDE

Sistemul românesc de educație întâmpină greutăți în a furniza suficienți absolvenți care să aibă competențele necesare sectorului public, sector ce are nevoie de reforme majore inclusiv în învățământ, pentru a-și întări capacitatea de inovare, arată un nou raport al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit documentului, prezentat marți, aceste dificultăți ale educației apar în condițiile în care indexul capitalului uman al României este mai scăzut decât în urmă cu 10 ani, iar sectorul public întâmpină greutăți multiple în privința forței de muncă.

Documentul citat arată că, deși locurile de muncă din sectorul public pot fi atractive, oferind condiții bune și avantaje, acest sector întâmpină dificultăți, din cauza pieței limitate a competențelor, în a concura cu slujbele de pe piețele concurențiale locale și regionale unde salariile tind să fie mai bune.

• Raportul interimar privind “Întărirea capacității inovatoare a Guvernului României”, realizat de Observatorul OCDE pentru Inovare în Sectorul Public, mai arată că statul român investește deja în reforme care, între altele, au scopul să întărească sistemele de recrutare a tinerilor absolvenți în administrația publică. Dar rezultatele se lasă așteptate, iar problemele din sistemul de educație și formare, care nu este conectat în mod adecvat la structurile de pregătire vocațională, exacerbează aceste dificultăți, apreciază realizatorii documentului.

Semnalele privind educația, formulate în raportul OCDE, vin în condițiile în care acesta arată că România are ambiții să țină pasul cu alte state din regiune, în privința standardelor în diverse domenii, dar sistemul său public, deși stârnește unele eforturi în materie de inovare, nu este unul care să încurajeze abordările inovatoare. Există resurse foarte limitate pentru finanțarea și sprijinirea activităților inovatoare, dar și o problemă sistemică a lipsei de legături cu structurile care ar putea sprijini inovația, inclusiv cu cele din educație. 

O colaborare mai mare între autoritățile publice, instituțiile de învățământ, cele de cercetare și de tehnologie și întreprinderile din sectorul privat ar putea ajuta la întărirea capacităților sectorului public, continuă aceștia. Iar instituțiile din educație sunt prezentate printre cele cu care autoritățile trebuie să se alieze pentru a produce reforme, dacă România dorește să-și întărească sistemul privat de cercetare și inovare.

Unul dintre exemplele de bună-practică oferite de raport este petrecut chiar în criza COVID-19: „Reacție pentru educație” – „inițiativă lansată de Ministerul Educației cu sprijinul Narada (organizație non-profit) și Cora România (operator economic privat) prin care au fost făcute eforturi de a asigura accesul la educație de calitate pentru toți copiii în contextul în care școlile erau închise, iar învățământul trecerea la educația online”, potrivit raportului. Inițiativa a constat în oferirea de tablete elevilor și laptopuri profesorilor, plus acces la o platforma online în care au fost colectate resurse educaționale gratuite pentru a sprijini învățarea la distanță. „Lansarea rapidă a acestei platforme, designul colaborativ și amploarea resurselor oferite demonstrează capacitățile sectorului public românesc în inovarea în fața provocărilor sau a barierei în furnizarea de servicii” – remarcă raportul.

În context merită menționat faptul că, din 2011, de când este prevăzută în legea Educației Naționale 1/2011, Biblioteca școlară virtuală nu este nici acum finalizată – proiectul este în lucru la contractorii Ministerului Educației.