Educația – discutată prima dată extins în această campanie pentru președinție. Nicușor Dan promite că va „lupta pentru condiția socială” a profesorilor, „incluzând salarii” / George Simion, întrebat despre competențele pe care trebuie să le aibă elevii: Cunoștințele de bază, de cultură generală, chestiuni care țin de sistemul haretian, pe care noi îl susținem

Situația profesorilor și a sistemului de învățământ în general, competențele de care au nevoie elevii în societatea actuală, echitatea în educație au fost teme atinse pentru prima dată, extins, în dezbaterile din cadrul campaniei pentru președinție, organizate joi seară, 8 mai, de Euronews România. Candidatul independent Nicușor Dan și candidatul AUR George Simion au pledat, amândoi, pentru schimbare în sistem, dar fiecare au prezentat diferit ce-și doresc, precum orientarea școlii către competențe necesare în actuala societate, în cazul lui Nicușor Dan, versus susținerea „modelului haretian”, pe baza căruia „un copil de la țară putea, pe modelul lui Eminescu, să ajungă să studieze și în străinătate”, după cum a spus George Simion.

Întrebat despre ce măsuri ar lua pentru combaterea analfabetismului funcțional, George Simion a arătat că s-a întâlnit, cu o zi înainte, cu reprezentanții sindicatelor și a insistat asupra unor probleme existente, precum situația salariilor din învățământ. El a susținut că, spre deosebire de opinia ministrului Daniel David, care a apreciat că situația educației ține de securitatea națională, el nu crede că toate domeniile ar ține de CSAT. Iar candidatul AUR a apreciat că „mediul universitar să nu aștepte finanțările per capita, per elev, per student și să se implice în asigurarea accesibilității celor trei sferturi dintre elevii români care nu au șansa să facă o facultate”.

Când i s-a semnalat că nu a răspuns la întrebare, el a spus că ar fi răspuns și a sugerat că ministrul David nu s-ar implica în accesibilizarea educației: „În momentul în care subfinanțarea este cronică, în momentul în care este o lipsă de accesibilitate, nu există tineri specialiști în mediul rural și în momentul în care inclusiv universitățile și actorii importanți din domeniul educației nu se implică – de aceea vi l-am dat exemplu pe domnul ministru David, care este și rector – atunci rămânem în aceeași situație și discutăm despre România educată în ultimii 7 ani, 8 ani, cred”.

Pe de altă parte, candidatul independent Nicușor Dan a vorbit despre nevoia despre stimularea celor care au vocație pedagogică să intre în învățământ și stimularea profesorilor pentru a preda în zone defavorizate. El a insistat și pe nevoia de adaptare a educației la ceea ce solicită piața muncii, mai ales în zone precum ruralul și orașele mici.

Iar Nicușor Dan a insistat pe nevoia de formare a competențelor copiilor, în școală, pentru nevoile actuale din societate:

• „Să distingă adevărul de fals, să reușească să înțeleagă lumea în care trăiește, inclusiv filtrarea informațiilor, să reușească să se exprime coerent asupra situației, pe care o înțelege în prealabil, să aibă o bază financiară pentru a se descurca în lumea financiară, să aibă o înțelegere a mecanismelor sociale din statul român și, dacă-mi permiteți și a șasea, să reușească să lucreze în echipă”.

Întrebat tot în legătură cu aceste competențe pe care trebuie să le formeze școala, George Simion a enumerat o serie de discipline și a spus că susține „sistemul haretian, modelul clasic de învățământ”:

• „Printr-o finanțare corespunzătoare a sistemului educațional, cunoștințele de bază, de cultură generală, legate de istoria noastră națională, de geografie, cunoștințe de limba română, gramatică, literatură, limbi străine sunt chestiuni care țin de sistemul haretian, de modelul clasic de învățământ pe care noi îl susținem”.

Nicușor Dan a trebuit, la finalul dezbaterilor, să transmită un mesaj de încheiere pentru profesori, ocazie cu care a promis că se va „lupta pentru condiția socială, incluzând salarii. Mă voi lupta ca ei să fie respectați de societate, mă voi lupta ca ei să aibă pregătirea profesională continuă de care au nevoie și, dacă vreți, foarte pe scurt, respectul meu”.

Cum și-au descris propriul traseu educațional fiecare dintre cei doi candidați:

• Nicușor Dan: „Sunt un astfel de copil, care vine dintr-o zonă semi-rurală, care a învățat la școala din cartier și care a reușit, cu multă muncă, să aibă un doctorat la Paris și să fie, cred eu, o persoană respectabilă în societate.”
• George Simion: „Eu am făcut unul dintre cele mai bune colegii naționale din București, facultate, masterat la stat. Însă nu toți sunt privilegiați.”

Declarațiile candidaților Nicușor Dan și George Simion pe tema educației, în cadrul dezbaterii organizate de Euronews România:

„Realizatoare: O temă importantă pentru români: educația. Ne preocupă pe toți, pentru că este vorba despre viitorul copiilor noștri. (…) Domnule Nicușor Dan, ce puteți face ca, măcar la sfârșitul mandatului, un copil dintr-un sat sărac din România să aibă aceleași șanse la educație cu unul din clasa de mijloc, dintr-un oraș mare?

Nicușor Dan: Sunt un astfel de copil, care vine dintr-o zonă semi-rurală, care a învățat la școala din cartier și care a reușit, cu multă muncă, să aibă un doctorat la Paris și să fie, cred eu, o persoană respectabilă în societate. Trebuie să stimulăm profesorii, să stimulăm oamenii care au vocație pedagogică să vină în sistemul de învățământ. Și să stabilim și mai mult, cu bonusuri financiare – e valabil și pentru sănătate – oamenii, pedagogii care aleg să se ducă în zonele rurale, în orașele mici și zonele defavorizate. Statul român are banii pentru asta, dacă nu îi cheltuie pe tot felul de prostii.

Acesta este primul lucru. Apoi, dacă dorim să discutăm cu ce trebuie să rămână copilul după ce termină școala, indiferent dacă este dintr-un oraș mare, dintr-un oraș mic sau din mediul rural, el trebuie să rămână cu deprinderi de a se descurca în viața rurală, pentru că, din păcate, în școala românească de azi noi continuăm să învățăm pe de rost diverse lucruri. Și, foarte, foarte important, el trebuie să fie apt, pregătit pentru piața muncii care îl așteaptă. Pentru că, din nou, dacă vorbim despre zona orașelor mici și rural, oamenii ăștia și mai ales părinții lor simt că copiii lor nu o să aibă un viitor acolo, pentru că nu există nicio stimulare a statului pentru industria și agricultura care ar putea să fie acolo, nicio corespondență între ce este piața muncii și ce oferă școala.

George Simion: Cum arată astăzi școala va arăta mâine țara. Din păcate, arată deplorabil. 2 și ceva la sută din PIB pentru educație (n.red. – bugetul total învățământ estimat pentru 2025 este de 4,5 din PIB), când media europeană este 4,7 – o subfinanțare cronică. L-am avut pe înaintașul domnului Nicușor Dan, pe Klaus Iohannis, care a promis în același stil o Românie educată. Nu a livrat nimic. A făcut prăpăd în sistemul educațional. Ne dorim egalitate de șanse pentru toți copiii României. Nu egalitate de rezultate. De aceea trebuie să lucrăm la accesibilitate, trebuie să avem profesioniști în mediul rural, tineri specialiști cărora să li se asigure un domiciliu, o remunerație corespunzătoare. 

Un program salutar făcut de organizații civice este cel numit Teach for Romania. Și genul acesta de programe și parteneriate între asociații civice, guvern pot descoperi genii în mediul rural, așa cum a fost Mihai Eminescu. Poate la nivelul modelului haretian de educație – și în anii 1800 un copil de la țară putea, pe modelul lui Eminescu, să ajungă să studieze și în străinătate. Eu am făcut unul dintre cele mai bune colegii naționale din București, facultate, masterat la stat. Însă nu toți sunt privilegiați. Trei sferturi din copiii României nu au șansa să ajungă la învățământul superior. Și, astăzi, din păcate, facultățile s-au transformat în fabrici de diplome și nu sunt orientate către piața forței de muncă.

Realizatoare: Domnule Dan, drept la replică.

Nicușor Dan: Vreau să îl întreb pe dl Simion dacă vi se pare potrivit ca un candidat la președinția României – vorbind de educație, bineînțeles – când se duce să își depună candidatura să fie însoțit de domnul Sorin Constantinescu, regele păcănelelor?

George Simion: Îmi pare rău că în seara asta nu a putut veni Sorin aici. Va fi la celelalte dezbateri, la care sper să participați și mâine. Sper să nu vă descurajați de ceea ce s-a întâmplat astăzi. Sorin Constantinescu este un bun specialist, este bunic, este tată de preot. Este un om care s-a retras din industria jocurilor de noroc, văzând cât de nocivă este. Și sfătuiește tinerii să nu parieze și are politici publice în acest sens, pe care dumneavoastră ar trebui să le ascultați pentru a găsi acele soluții despre care vorbim. Dacă dumneavoastră încercați să denigrați pe oricare din cei care sunt aici prezenți în sală, transparent… (n.red: continuă să vorbească fără legătură cu subiectul, după ce i-a expirat timpul pentru declarație)

Realizatoare: (…) Domnule Simion, vin la dumneavoastră. Numiți cinci competențe sau abilități esențiale pe care școala românească ar trebui să le asigure elevilor la finalul unui ciclu educațional. Și cum va trebui să ne asigurăm că avem destui profesori calificați în sistem.

George Simion: Printr-o finanțare corespunzătoare a sistemului educațional, cunoștințele de bază, de cultură generală, legate de istoria noastră națională, de geografie, cunoștințe de limba română, gramatică, literatură, limbi străine sunt chestiuni care țin de sistemul haretian, de modelul clasic de învățământ pe care noi îl susținem.

Realizatoare: Domnule Dan, aceeași întrebare, dumneavoastră ați răspuns parțial în cadrul întrebării anterioare, însă vă rog același lucru: cinci competențe…

Nicușor Dan: Să distingă adevărul de fals, să reușească să înțeleagă lumea în care trăiește, inclusiv filtrarea informațiilor, să reușească să se exprime coerent asupra situației, pe care o înțelege în prealabil, să aibă o bază financiară pentru a se descurca în lumea financiară, să aibă o înțelegere a mecanismelor sociale din statul român și, dacă-mi permiteți și a șasea, să reușească să lucreze în echipă.

Întrebare jurnalistă Adriana Stoian: Avem o rată de abandon școlar timpuriu de 16 procente, mult peste media Uniunii Europene, care este în jur de 9,5% ceea ce înseamnă că acești copii nu sunt cuprinși nici în studiile care măsoară analfabetismul funcțional, nici în testările PISA, pentru că toate acestea se referă la copiii care sunt înscriși într-o unitate de învățământ, deci ar trebui să adăugăm acest procent la cele pe care le voi enumera în continuare. Datele pe care le avem astăzi ne spun că avem un analfabetism funcțional în jur de 40-45%, diferă puțin în funcție de instrumentele folosite și de marjele de eroare aferente. Și un raport național de alfabetizare numerică publicat în luna februarie a acestui an, realizat pe un eșantion de aproximativ 10.000 de copii din 600 de școli din România, copiii care încep de la cu ciclul primar până la clasa a 12-a – rezultatul acestui studiu este că zona de analfabetism funcțional se află la 25 de procente la ciclul primar și ajunge la 46% la finalul liceului, cu discrepanțele cunoscute între rural și urban. Asta dacă adunăm doar două categorii, și anume cea de funcționalitate foarte limitată și risc major. Dacă adăugăm, însă, și categoria funcționalitate limitată, ajungem la 58,62% dintre absolvenții de liceu care se află în zona de analfabetism funcțional. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a spus că aceasta constituie o problemă de securitate națională. Și acum, întrebarea pentru dumneavoastră este dacă sunteți de acord cu această afirmație și, dacă da, ce soluții propuneți ca să reușim să scădem aceste cifre?

George Simion: Nu ne putem masca propria incompetență incluzând totul, toate domeniile în Consiliul Suprem de Apărare al Țării, declarând toate chestiunile ca ținând de securitatea națională. Dar un lucru pe care l-aș include în strategia de securitate națională este sărăcia. Imaginea arătată de dumneavoastră asupra sistemului educațional poate merge mai departe. În 2012, înscriși în clasa întâi, aveam 200.000 de elevi și sub 100.000, 95.000 de elevi au reușit să treacă proba de bacalaureat. Tocmai acolo trebuie să intervenim. Și este și atribuția domnului ministru al educației, ca rector al Universității Babeș-Bolyai – ține și de mediul universitar să nu aștepte finanțările per capita, per elev, per student și să se implice în asigurarea accesibilității celor trei sferturi dintre elevii români care nu au șansa să facă o facultate. La nivel european suntem pe ultimul și penultimul loc la numărul de studenți.

Asta arată multe și, din păcate, felul în care mergem astăzi la școală și elevii sunt ignorați, pentru că un profesor debutant are 3.700 lei. Am vorbit chiar ieri, m-am întâlnit cu reprezentanții sindicatelor din educație și soția mea este profesor și atât primește. 3.700 lei arată disprețul actualilor guvernanți față de populație. Bine, și anularea alegerilor e din același registru, dar nu-l mai critic acuma pe domnul Nicușor Dan pentru asta și pentru decizia pe care a luat-o pe 7 decembrie împreună cu Klaus Iohannis.

Jurnalistă: Dacă îmi permiteți, nu mi-ați răspuns la întrebare – ce soluții propuneți pentru a scădea aceste cifre de analfabetism funcțional.

George Simion: V-am răspuns la întrebare și am răspuns și la întrebările anterioare. În momentul în care subfinanțarea este cronică, în momentul în care este o lipsă de accesibilitate, nu există tineri specialiști în mediul rural și în momentul în care inclusiv universitățile și actorii importanți din domeniul educației nu se implică – de aceea vi l-am dat exemplu pe domnul ministru David, care este și rector – atunci rămânem în aceeași situație și discutăm despre România educată în ultimii 7 ani, 8 ani, cred.

Nicușor Dan: În primul rând, sunt de acord cu domnul ministru. E o chestiune de siguranță națională, pentru că e vorba de… deja noi suntem într-un deficit de forță de muncă în România. Meseriile viitorului presupun o calificare tot mai înaltă, inclusiv cele care sunt medii. Și dacă noi nu corectăm foarte repede această chestiune a gradului de analfabetism funcțional, ne vom trezi în situația în care va trebui așa aducem forță de muncă din altă parte, cu toate problemele care vin de aici. Cum putem să rezolvăm chestiunea asta? Un răspuns este: da, finanțarea, trebuie să stimulăm oamenii să oameni performanți, să intre în sistemul de educație. Apoi, trebuie să ne uităm la programele școlare, astfel încât deprinderile care sunt pe care tinerii copiii le preiau în școală să fie adaptate la situațiile concrete cu care ei se vor întâlni și în viața reală, și pe piața muncii.

Și în al 3-lea rând, și cred că este foarte important o pregătire a profesorilor pentru noile provocări cu care se confruntă în procesul de învățământ. Adică noi trebuie să trecem de la un mod de a recepta informația, care este foarte repetitiv, la un mod de a procesa noi înșine, de a fi învățați să procesăm noi înșine informația. Și pentru asta profesorii, la rândul lor, trebuie să învețe cum să-i învețe pe copii asta. Mulțumesc.

George Simion: O completare cât se poate de necesară: în România ultimilor 20 de ani au fost distruse liceele vocaționale, liceele pedagogice, școlile de meserii, școlile profesionale. Trebuie să aducem înapoi școlile profesionale. Nu toată lumea trebuie să facă o facultate, dar meseria este brățară de aur și în același sens, programele de mentorat, de reconversie profesională și învățământul dual sunt soluții pentru piața forței de muncă, tocmai ca să nu rămânem acoperiți de cetățeni din India, Pakistan, Bangladesh și așa mai departe.”

[…] Nicușor Dan, în cadrul mesajelor de final ale candidaților:

• „Am extras profesori. Este un domeniu la care țin. Promisiunea pe care o fac este că mă voi lupta pentru condiția socială, incluzând salarii. Mă voi lupta ca ei să fie respectați de societate, mă voi lupta ca ei să aibă pregătirea profesională continuă de care au nevoie și, dacă vreți, foarte pe scurt, respectul meu”.

Înregistrarea dezbaterii (discuția despre educație începe la 2.27.00):

Citește și:

Președintele copilului tău este singura autoritate reală care poate scoate educația din colaps. Pe cine alegem?

OPINIE Alegeri prezidențiale 2025 – un scrutin plin de învățați, dar fără educație, după un deceniu în care politica a înfundat reforma reală în domeniu