Resursele suplimentare vor merge pe trei direcții: transporturi, zona de sănătate și autoritățile locale, a anunțat vicepremierul Dan Barna la Digi24. Acesta a spus că sunt fonduri suplimentare în buget datorită creșterii economice mai mari decât era prognozată la construcția inițială a bugetului. Educația nu se află în cele trei domenii care vor primi fonduri suplimentare.
„La rectificarea bugetară resursele suplimentare venite din creșterea economică vor merge pe trei direcții – transporturi, zona de sănătate și autoritățile locale, pentru proiecte de investiții. Aceasta a fost discuția mea cu premierul de acum două zile”, a declarat Dan Barna.
Azi președintele a lansat, de la Guvern, Raportul România Educată – reforma din educație pentru anul 2030. Una dintre țintele acestui program este „creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE (n. red. – 4,7%)”.
„În valoare absolută, se alocă mai puțini bani pentru educație în comparație cu state vecine, chiar dacă populația noastră școlară este sensibil mai mare (Ungaria, Republica Cehă). Din 2011 până în 2019, cheltuielile pentru învățământ au avut o evoluție oscilantă, în jurul nivelului de 3% din PIB, cu un minimum de 2,8% în anii 2013 și 2017, înregistrând o creștere ușoară la 3,6% în 2019, ceea ce evidențiază subfinanțarea în cadrul sectorului. Prin comparație, media cheltuielilor pentru învățământ în UE a avut cea mai mare valoare tot în anul 2011, în anii următori având o evoluție constant descrescătoare, atingând o medie de sub 5% din PIB: 4.7% în anii 2017, 2018 și 2019 conform datelor EUROSTAT.
Pe fondul pandemiei de COVID-19 și a pierderilor educaționale asociate, este de așteptat ca, în politica de finanțare, educația să fie prioritizată”, se arată în documentul oficial lansat azi, 14 iulie 2021, despre care Premierul Florin Cîțu a spus, cu președintele Iohannis alături: „Domnule președinte, vă garantez că, așa cum suntem parteneri în reformele pe care ni le-am asumat pentru statul român, aveți în mine un partener de încredere în a transforma acest proiect în realitate”.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declarase pe 19 iunie că bugetul Ministerului Educației ar trebui suplimentat cu 150 milioane lei la rectificarea bugetară, ca „să poată să preia creșele din septembrie”.
„Legea Educaţiei Naţionale prevede preluarea creşelor în sistemul de educaţie începând cu luna septembrie a acestui an. În creşele din Româna, în momentul de faţă, avem 22.000 de copii, avem 4% din copiii de această vârstă care au la dispoziţie servicii în creşe. (…) Vom vedea dacă suntem pregătiţi, dacă se prorogă sau dacă nu se prorogă preluarea creşelor în sistemul de educaţie de la autorităţile locale. Atunci când se preiau aceste creşe, spre exemplu, la un cost standard definit de 15.000 de lei un copil în creşă, faţă de 7.400 de lei, spre exemplu, un copil în grădiniţă, ar fi vorba de un buget considerabil”, spunea Cîmpeanu.
Ministerul Educației a primit un buget de 2,5% din Produsul Intern Brut în anul 2021, potrivit proiectului Legii Bugetului publicat de Ministerul Finanțelor. Anul trecut același minister primea 2,7% din PIB alocare inițială.
În 14 februarie premierul Florin Cîțu spunea, după ce ministrul Cîmpeanu vorbea despre negocierea cu mandatul pe masă a bugetului pentru Educație, că „am văzut că există foarte mulți care vor să își lege și mandatul de un buget. Foarte bine, îl legăm și de execuție (…) Îi anunț pe membrii cabinetului că la jumătatea anului vom face o evaluare cu mandatele pe masă”.
“Dacă nu vom avea resurse [n. red. în buget], mandatul meu este pe masă. Știu exact ce se poate face și ce nu se poate face fără resurse”, declara Cîmpeanu la Digi 24 pe 24 decembrie 2020, chiar în ziua în care și-a preluat mandatul de ministru al Educației în Guvernul Cîțu.
Foto: gov.ro
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
Redacția
Matei Pop
1 comment
Pai ce sa te astepti din moment ce au ajuns sa conduca Romania indivizi care au frustrari din vremea cand erau elevi???