Efectele Covid-19 asupra educației: cum vedeau miniștri, directori de companii și instituții de învățământ din 50 de țări impactul epidemiei pe termen scurt și lung, când școlile lumii abia se închideau – sondaj

4.410 vizualizări
Estimări privind impactul pe termen lung al Covid-19 asupra educației, după tip de instituții – sondaj la mijlocul lui martie 2020 / Sursa: Globaloutlook.holoniq.com/
Un număr foarte mare de factori de decizie din învățământul global se așteaptau, în momentul când școlile se închideau în tot mai multe țări, ca instituțiile de învățământ să aibă de suferit pe termen scurt și lung, din cauza pandemiei Covid-19, potrivit unui sondaj publicat de compania de informații și analiză în domeniul educației HolonIQ. La mijlocul lui martie, într-un moment în care în foarte multe țări din lume școlile nu se închiseseră sau abia se pregăteau să o facă, HolonIQ a publicat un studiu pe tema așteptărilor legate de impactul epidemiei asupra învățământului, din punct de vedere economic, tehnologic, organizațional.
  • Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor oferite de peste 700 de respondenți din 50 de țări, cu o pondere mai mare acordată Europei, Americii Latine și Americii de Nord. Eșantionul este format din persoane cu putere de decizie în învățământ – de la miniștri la președinți și directori de companii active în educație, investitori și manageri de școli, din sectorul public și privat, din învățământul preșcolar la învățământul pe tot parcursul vieții.

Potrivit raportului, în Oceania, Europa, America de Nord și Asia se făcea simțită cel mai puternic teama unor efecte negative puternice pe termen scurt, pe care epidemia le va avea asupra organizațiilor din învățământ. În Europa, 45% dintre respondenți credeau că situația se va înrăutăți moderat pe termen scurt, comparativ cu perioada dinaintea pandemiei, iar 25% – că se va înrăutăți considerabil. Pe de altă parte, 14% apreciau că situația va rămâne neschimbată, iar 17% că se va îmbunătăți oarecum sau considerabil.

Pe termen lung, participanții la studiu manifestau mai multă încredere, dar și în acest caz erau răspândite temerile legate de prelungirea efectelor negative. În Europa, 32% dintre respondenți credeau că situația va fi mai considerabil sau moderat mai rea, pe termen lung, decât înaintea pandemiei, 38% – moderat sau substanțial mai bună, 30% – neschimbată.

Ce domenii se așteptau cel mai mult la efecte negative profunde pe termen scurt, în urma epidemiei:

  • instituțiile de învățământ – 91%
  • investitorii – 82%
  • serviciile – 64%
Încredere mai mare pentru furnizorii de tehnologii pentru educație

Cel mai puțin se așteptau la impact negativ dur companiile din domeniul tehnologiilor dedicate educației, în condițiile trecerii la învățământul online. În studiul HolonIQ de la mijlocul lunii, 50% dintre acestea se așteptau la un impact negativ, mai degrabă moderat.

Pe de altă parte, acestea din urmă manifestau optimism pe termen lung – 33% dintre companiile de tehnologie în educație se așteptau ca, pe viitor, situația să se îmbunătățească moderat, iar 25% – să se îmbunătățească în mod considerabil, doar 18% crezând că situația se va înrăutăți.

Opinia lor contrastează cu cea a instituțiilor de învățământ, care credeau în proporție de peste 50% că efectele negative se vor resimți mai puternic pe termen lung și doar 13% credeau că situația se va îmbunătăți pe termen lung.

În rândul investitorilor în învățământ, opinia majoritară (64%) era că pe termen lung situația va fi la fel cu cea dinaintea pandemiei.

Alte constatări ale studiului citat:

  • Un număr foarte mare de respondenți – peste 40% – se așteaptă la o scădere a cererii pentru servicii de învățământ, în următoarele șase luni (doar 12% aveau astfel de așteptări la precedentul sondaj de acest fel, din septembrie 2019). În Europa, 44% dintre respondenți se așteaptau la o scădere a cererii, iar 36% – la creșterea ei
  • Noile tehnologii erau văzute drept principal motor de creștere de către un sfert dintre respondenți, o creștere de 10 puncte procentuale față de precedentul sondaj. Toate sectoarele, cu excepția învățământului preșcolar, au identificat tehnologia drept strategie-cheie de creștere.

Rezultatele detaliate – aici 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„În 2-3 ani vom intra pe o pantă descendentă care nu își va mai reveni” în evoluția demografică a României, ceea ce impune „să investim mai mult în educație, în prevenirea abandonului școlar și universitar” – rectorul Politehnica Timișoara, Florin Drăgan

„Problema principală este că în doi-trei ani vom intra pe o pantă descendentă care nu își va mai reveni”, din punct de vedere al evoluției demografice în România, apreciază, într-un…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul
Documente / Foto: Pexels.com

Eliminarea sporului de doctorat în sistemul public, cu câteva excepții, și un registru electronic al tuturor diplomelor din 1990 până în prezent – printre solicitările lansate de 50 de personalități din mediul academic și societatea civilă către viitorii parlamentari

50 de personalități din mediul academic, universitar si din societatea civilă au semnat și transmis redacției G4Media.ro o scrisoare deschisă trimisă către viitorii parlamentari, în care sunt enumerate cinci măsuri…
Vezi articolul

Profesorul Cătălin Stoica: Bacalaureatul nu selectează, voucherele nu salvează / Propunerile de reformă universitară rămân superficiale dacă rămân superficiale și criteriile de intrare

„Bacalaureatul românesc este un examen de recapitulare generală: română, matematică, o disciplină la alegere (…) Dacă ai evaluat un elev permanent, timp de patru ani, de ce trebuie să îl…
Vezi articolul