Efectele Covid-19 asupra educației: cum vedeau miniștri, directori de companii și instituții de învățământ din 50 de țări impactul epidemiei pe termen scurt și lung, când școlile lumii abia se închideau – sondaj

4.410 vizualizări
Estimări privind impactul pe termen lung al Covid-19 asupra educației, după tip de instituții – sondaj la mijlocul lui martie 2020 / Sursa: Globaloutlook.holoniq.com/
Un număr foarte mare de factori de decizie din învățământul global se așteaptau, în momentul când școlile se închideau în tot mai multe țări, ca instituțiile de învățământ să aibă de suferit pe termen scurt și lung, din cauza pandemiei Covid-19, potrivit unui sondaj publicat de compania de informații și analiză în domeniul educației HolonIQ. La mijlocul lui martie, într-un moment în care în foarte multe țări din lume școlile nu se închiseseră sau abia se pregăteau să o facă, HolonIQ a publicat un studiu pe tema așteptărilor legate de impactul epidemiei asupra învățământului, din punct de vedere economic, tehnologic, organizațional.
  • Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor oferite de peste 700 de respondenți din 50 de țări, cu o pondere mai mare acordată Europei, Americii Latine și Americii de Nord. Eșantionul este format din persoane cu putere de decizie în învățământ – de la miniștri la președinți și directori de companii active în educație, investitori și manageri de școli, din sectorul public și privat, din învățământul preșcolar la învățământul pe tot parcursul vieții.

Potrivit raportului, în Oceania, Europa, America de Nord și Asia se făcea simțită cel mai puternic teama unor efecte negative puternice pe termen scurt, pe care epidemia le va avea asupra organizațiilor din învățământ. În Europa, 45% dintre respondenți credeau că situația se va înrăutăți moderat pe termen scurt, comparativ cu perioada dinaintea pandemiei, iar 25% – că se va înrăutăți considerabil. Pe de altă parte, 14% apreciau că situația va rămâne neschimbată, iar 17% că se va îmbunătăți oarecum sau considerabil.

Pe termen lung, participanții la studiu manifestau mai multă încredere, dar și în acest caz erau răspândite temerile legate de prelungirea efectelor negative. În Europa, 32% dintre respondenți credeau că situația va fi mai considerabil sau moderat mai rea, pe termen lung, decât înaintea pandemiei, 38% – moderat sau substanțial mai bună, 30% – neschimbată.

Ce domenii se așteptau cel mai mult la efecte negative profunde pe termen scurt, în urma epidemiei:

  • instituțiile de învățământ – 91%
  • investitorii – 82%
  • serviciile – 64%
Încredere mai mare pentru furnizorii de tehnologii pentru educație

Cel mai puțin se așteptau la impact negativ dur companiile din domeniul tehnologiilor dedicate educației, în condițiile trecerii la învățământul online. În studiul HolonIQ de la mijlocul lunii, 50% dintre acestea se așteptau la un impact negativ, mai degrabă moderat.

Pe de altă parte, acestea din urmă manifestau optimism pe termen lung – 33% dintre companiile de tehnologie în educație se așteptau ca, pe viitor, situația să se îmbunătățească moderat, iar 25% – să se îmbunătățească în mod considerabil, doar 18% crezând că situația se va înrăutăți.

Opinia lor contrastează cu cea a instituțiilor de învățământ, care credeau în proporție de peste 50% că efectele negative se vor resimți mai puternic pe termen lung și doar 13% credeau că situația se va îmbunătăți pe termen lung.

În rândul investitorilor în învățământ, opinia majoritară (64%) era că pe termen lung situația va fi la fel cu cea dinaintea pandemiei.

Alte constatări ale studiului citat:

  • Un număr foarte mare de respondenți – peste 40% – se așteaptă la o scădere a cererii pentru servicii de învățământ, în următoarele șase luni (doar 12% aveau astfel de așteptări la precedentul sondaj de acest fel, din septembrie 2019). În Europa, 44% dintre respondenți se așteaptau la o scădere a cererii, iar 36% – la creșterea ei
  • Noile tehnologii erau văzute drept principal motor de creștere de către un sfert dintre respondenți, o creștere de 10 puncte procentuale față de precedentul sondaj. Toate sectoarele, cu excepția învățământului preșcolar, au identificat tehnologia drept strategie-cheie de creștere.

Rezultatele detaliate – aici 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„E un șoc binevenit” rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, spune sociologul Sebastian Lăzăroiu: „Grecii și-au măturat vechea clasă politică abia după ce au intrat în colaps economic. Noi avem șansa să o facem înainte” / S-ar putea ca duminica viitoare să aflăm că, numeric, nu e posibilă decât o majoritate între PSD, USR și PNL, dacă vrem să izolăm curentele excentrice

Alegerea a doi candidați anti-sistem în primul tur al alegerilor prezidențiale, dintre care unul pro-rus cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene, în condițiile în care niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea…
Vezi articolul

Educația și IT&C, sectoare esențiale pentru piața muncii, au mai puțini angajați în România decât media europeană / Competențele digitale reduse, dar cerute de piață riscă să provoace un deficit considerabil de angajați în domeniul tehnologiilor, în următorul deceniu – analiză Cedefop, agenție a UE 

Numărul angajaților din educație și IT&C, două sectoare considerate esențiale pentru piața muncii în perioada următoare, este, în România, sub media europeană, iar indicatori relevanți pentru ambele sectoare sunt, de…
Vezi articolul

Alocarea bugetară pentru cercetare în educație s-a prăbușit în România și a ajuns la 0 euro pe cap de locuitor în 2024, conform Eurostat / Explicația Ministerului Educației și Cercetării apelează la probabilistică: „cea mai probabilă” cauză este o schimbare în metodologia de raportare

România figurează cu o sumă infimă – echivalentul a zero euro pe cap de locuitor – ca alocare bugetară pentru cercetarea în educație, în anul 2024, în datele agregate la…
Vezi articolul

România este țara UE cu cei mai mulți copii cu vârste preșcolare care nu sunt înscriși la grădiniță, de aproape trei ori mai mult decât media europeană – ultimele date Eurostat / Aproape jumătate dintre copiii în risc de sărăcie nu ajung deloc la grădiniță sau merg la program scurt, contrar tendințelor europene

Mai bine de un sfert dintre copiii români cu vârste între 3 și 6 ani nu merg deloc la grădiniță, un „record” la nivel UE, unde de aproape trei ori…
Vezi articolul