Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), spune că elevii care vor susține noul Bacalaureat după noile planuri-cadru de liceu vor susține probele după un conținut diferit față de cel din prezent, anume cel cuprins în viitorul curriculum. „Tot ceea ce va presupune examenul (…) va fi subordonat curriculumului pe care studiază elevul, deci nu va fi o discrepanță între efortul pe care îl depune în învățare și examenul respectiv”, spune Vrînceanu.
Gabriel Vrînceanu a dat această explicație în cadrul unei sesiuni online privind noile planuri cadru pe specificul învățământului tehnologic, organizată de Coaliția pentru Educație, luni, 17 februarie. El a răspuns astfel unei eleve care a pus problema diferențelor numărului redus de ore de română conform noilor planuri-cadru și așteptările de la Bacalaureat așa cum sunt ele cunoscute acum.
- Prima promoție cu clasa a IX-a pe noile planuri-cadru va intra în anul școlar 2026-2027, dacă aceste lucruri merg conform planificării, a spus secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu. Asta ar însemna că prima generație ar da noul BAC în anul școlar 2029-2030.
- Proiectele de planuri-cadru de liceu propuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) sunt puse în dezbatere de pe 31 ianuarie 2025, până pe 6 martie.
Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a spus că „tot ceea ce va presupune examenul (…) va fi subordonat curriculumului pe care studiază elevul, deci nu va fi o discrepanță între efortul pe care îl depune în învățare și examenul respectiv”.
„Trebuie să punem în acord faptul că odată ce va fi implementat un nou curriculum pentru liceu, va fi gândit și un nou examen de BAC, astfel încât tot ceea ce va presupune examenul, care este setat în termen de probe și de discipline pe care le poate alege elevul, va fi subordonat curriculumului pe care studiază elevul, deci nu va fi o discrepanță între efortul pe care îl depune în învățare și examenul respectiv”, a spus Vrînceanu în cadrul dezbaterii.
„Nu neapărat trebuie să corelez matematica pe care o introducem în viitor cu examenul de acum. Facem această distincție. S-ar putea ca și facultățile să-și adapteze propriile examene pentru a fi în corelație cu ceea ce produce liceul. Și liceul nu vrea să producă neapărat un matematician, ci el să poată să facă față cursurilor de facultate”, a mai spus oficialul din CNPEE mai târziu în aceeași intervenție.
Vrînceanu i-a răspuns unei eleve, Maya Ghelmez, director al departamentului pentru învățământ profesional tehnic, confesional și vocațional din Consiliul Municipal al Elevilor București (CMEB), care a întrebat dacă reducerea numărului de ore de limba română la doar două pe săptămână, în clasele a XI-a și a XII-a la profilul tehnologic, nu va afecta pregătirea elevilor pentru BAC.
- „Aș vrea să subliniez numărul de ore de română pentru clasele a 11, așa, 12-a, care va fi doar un număr de două, ceea ce mi se pare destul de puțin și că nu le oferă elevilor o pregătire reală pentru examenul de bacalaureat”, a spus Maya Ghelmez.
Recent, și Marinela Marc, inspectorul școlar general de la inspectoratul școlar județean (ISJ) Cluj a atras atenția în a doua dezbatere națională pe proiectele de planuri-cadru, la FSEGA-UBB, că bacalaureatul și programele de examene se schimbă după noile planuri-cadru de liceu și că nu trebuie privite în comparație cu ce este acum.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Reforma curriculară în învățământul preuniversitar este în plină desfășurare, iar noile planuri-cadru reprezintă primul pas în acest proces, a declarat vineri, 14 februarie, Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj. Aceasta a subliniat că elevii, profesorii și părinții așteaptă aceste schimbări de mult timp și că planurile-cadru vor fi urmate de alte documente și demersuri pentru implementarea lor.
Declarațiile au fost făcute la a doua dezbatere națională pe planurile-cadru de liceu puse în consultare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru elevii care intră la liceu în septembrie 2026, organizată la Facultatea de Științe Administrative și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
- Pe 13 februarie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat, după ce i-a primit în audiență pe decanii facultăților de istorie, că „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării.
- În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Până în prezent, Consiliul Național al Elevilor (CNE), structură reprezentativă a elevilor organizată și bugetată de Ministerul Educației, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie. Mai mulți elevi din CNE despre care Edupedu.ro a scris că s-au numit pe ei și alți colegi, în afara regulamentului, într-o comisie numită „Biroul Executiv Interimar”, s-au întâlnit recent cu ministrul Daniel David.
Citește și:
GRAFIC Când estimează Ministerul Educației că vor fi gata de implementat noile planuri-cadru de liceu: În 2025 ar trebui să avem manuale școlare, programa și formarea profesorilor, iar în 2030 – prima generație care va da BAC după noul model
VIDEO Marinela Marc, șefa inspectoratului școlar Cluj: Bacalaureatul și programele de examene se schimbă după noile planuri-cadru de liceu, nu trebuie să le privim în comparație cu ce este acum
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Redacția