Elevii și părinții nu înțeleg rolul și utilitatea programului Săptămâna Verde, potrivit raportului de evaluare publicat de Ministerul Educației: Vin cu scutiri, deși au fost în vacanță cu părinții, iar cei din ani terminali sunt încurajați de părinți să se pregătească pentru examene, spun profesori chestionați

4.305 vizualizări
Foto: Freepik.com
Rolul programului Săptămâna Verde nu este înțeles pe deplin de părinți și elevi, „ fapt care duce la perceperea eronată a acestuia ca fiind o perioadă de vacanță”, se precizează în primul raport de cercetare publicat de Ministerul Educației care evaluează modul de implementare al programului în școli. „Elevii vin cu scutiri legale și, ca diriginte, ești obligat să le motivezi, chiar dacă știi că elevul a fost într-o mică vacanță cu părinții”, iar „elevii de clase terminale nu au fost încurajați de părinți să participe la activitățile clasei, ci să se pregătească pentru bacalaureat”, spun profesori participanți la cercetare. În total au răspuns chestionarelor 255 de directori dintre care 60% sunt din mediul urban, peste 2.600 de profesori și învățători și aproape 10.000 de elevi.
  • Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe.

„Elevii și părinții nu înțeleg rolul și utilitatea programului, fapt care duce la perceperea eronată a acestuia ca fiind o perioadă de vacanță”, este una dintre concluziile raportului de cercetare „Evaluare a Programului Săptămâna Verde”, publicat recent de Ministerul Educației.

Există practica motivării absențelor prin documente medicale, care nu se asociază cu reale probleme de sănătate, iar unii elevi nu au resursele materiale și financiare necesare participării la activități ce solicită costuri. Săptămâna verde se suprapune cu perioade favorabile activităților agricole, în care sunt implicați unii elevi din mediul rural”, scrie în raport.

Mai mult, elevii de clase terminale nu au fost încurajați de părinți să participe la activitățile clasei în Săptămâna Verde, ci să se pregătească pentru bacalaureat sau Evaluarea Națională, spun unii profesori în chestionarele pe care le-au completat și care au stat la baza cercetării.

Aproximativ 1 din 5 elevi a declarat că a absentat pentru că, în perioada activităților Programului, s-a implicat în alte activități extrașcolare decât cele organizate de școală (concursuri sportive, meditații/pregătire la alte discipline).

„Profesorii au raportat cazuri în care unii elevi nu au participat la activități (în special cei din anii terminali), utilizând „Săptămâna verde” pentru a se pregăti suplimentar pentru evaluările naționale”, scrie în raport. „Elevii de clase terminale nu au fost încurajați de părinți să participe la activitățile clasei, ci să se pregătească pentru bacalaureat”, spune un profesor.

Alte motive pentru care elevii nu participă la activitățile din Săptămâna Verde: le consideră „plictisitoare”și lipsa finanțării

15% dintre elevi au menționat că au absentat la o parte dintre activitățile din „Săptămâna verde”, iar motivele sunt diverse.

Aproape jumătate dintre elevii care nu s-au prezentat la activități au invocat probleme personale, legate de sănătate sau de alte aspecte.

Conform opiniilor profesorilor, problemele personale menționate de elevi și de părinții lor sunt adesea legate de starea de sănătate, însă profesorii semnalează că uneori acestea nu sunt reale, ci sunt invocate pentru a justifica absențele: „vin cu scutiri legale și, ca diriginte, ești obligat să le motivezi, chiar dacă știi că elevul a fost într-o mică vacanță cu părinții”, un profesor.

Motivele personale au fost mai frecvent menționate de elevii cuprinși în școlile rurale și de fete.

Un alt motiv precizat de 44% dintre cei care au absentat: lipsa de interes pentru activitățile propuse de școală în cadrul Programului.

Argumentul a fost invocat într-o mai mare măsură de băieți decât de fete. Pe de o parte, elevii au menționat că unele activități au fost „plictisitoare, obositoare, neinteresante, lipsite de sens”.

Pe de altă parte, directorii și profesorii au menționat că, deși școlile realizează analize de nevoi în rândul elevilor pentru elaborarea orarului Programului, în lipsa finanțării corespunzătoare, școlile nu pot lua în considerare toate nevoile și interesele elevilor și nu pot organiza multe activități inovative, în afara școlii.


Neîncadrarea în orarul activităților este o situație cu care s-au confruntat aproximativ 17% dintre elevii care nu au participat la toate activitățile din „Săptămâna verde” (ex. situația elevilor navetiști.), în condițiile în care orarul activităților din „Săptămâna verde” nu s-a suprapus întotdeauna peste orarul obișnuit de școală.

Alte argumente invocate de elevi pentru neparticipare sau participare sporadică la activități, cu ponderi cuprinse între 3-6%, vizează disconfortul creat de colegi, lipsa resurselor financiare sau a resurselor materiale necesare activităților, dificultatea temei abordate.

Despre cercetare și metodologie

Cercetarea Institutului de Științe ale Educației a fost realizată pe bază de chestionar, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru rețeaua școlară. Chestionarele au fost aplicate în luna noiembrie 2024, prin autocompletare, în format online și au fost completate de elevi din învățământul gimnazial (clasele VII-VIII) și din învățământul liceal (clasele IX-XII), de profesori (învățători/profesori pentru învățământul primar, profesori diriginți) și de directori de unități de învățământ, filierele teoretică și vocațională, public și privat.

  • Eșantionul realizat cuprinde 255 de directori, dintre care: 40% directori de școli din mediul rural și 60% din mediul urban; 62% directori de școli gimnaziale și 38% directori de liceu.
  • Nu au participat liceele tehnologice
  • Dintre directorii de liceu, 81% reprezintă licee teoretice şi 19% licee vocaţionale. În ce priveşte experienţa managerială, peste jumătate dintre directori au o vechime în funcţie de peste 5 ani, 11% au 4-5 ani, 28% ocupă funcţia managerială de 2-3 ani, iar 9% se află în funcție de numai 1 an.
  • S-au primit răspunsuri de la 2.618 profesori, dintre care: 29% profesori care predau în școli din mediul rural şi 71% în școli din mediul urban; 38% învăţători/profesori pentru învăţământul primar, 33% profesori care predau în gimnaziu şi 29% profesori care predau la liceu. Ca experienţă didactică, aproape două treimi (62%) au o vechime didactică de peste 20 de ani, 24% au 11-20 de ani, 12% au 1-10 ani, iar 2% sunt profesori debutanţi.
  • La chestionarul specific au răspuns 9.872 de elevi, dintre care 80% din mediul urban şi 20% din mediul rural. Pe niveluri de învățământ, au răspuns 46% elevi de gimnaziu (clasele VII-VIII) şi 54% elevi de liceu (clasele IX-XII). Dintre elevii de liceu investigați, 84% învață în licee teoretice, iar 16% în licee vocaţionale. Dintre respondenţi, 46% sunt băieţi şi 54% sunt fete.
Informații de context

Raportul de cercetare realizat de Institutul de Științe ale Educației este primul realizat de Institutul de Științe ale Educației la cererea Ministerului Educației și care monitorizează modul în care s-a implementat programul de la înființare și problemele semnalate de directori, profesori și elevi.

Pe 31 mai, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) a publicatun alt studiu privind „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” din care reiese că peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la cel puțin unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde.

Studiul este reprezentativ la nivel național, au participat aproape 7.000 de profesori. Unii profesori spun că ar trebui implementate măsuri cum ar fi gratuitatea intrării la muzee și a transportului pentru activitățile din afara școlii.

Ministrul Educației, Daniel David spunea recent că „n-am vrut să scot Săptămâna Verde și Școala Altfel pentru că ele reprezintă o apropiere de filosofia OECD, spune ministrul Educației: După ce am predat curriculum standard, nu mergem să ne plimbăm, ci să discutăm cum folosim în viața de zi cu zi ce am învățat”.

Daniel David a mai spus că Școala Altfel și Săptămâna Verde nu sunt o pauză în procesul educațional. „Ora poate să rămână de matematică, de chimie, de fizică, de biologie”, spune ministrul.

În 2023, într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe.

Citește și:
Peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde sau chiar la ambele – raport al Ministerului Educației
Școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe sau o oportunitate pentru ca elevii să aibă parte de o altfel de învățare? Analiză cu experți, părinți, profesori și elevi

Propuneri ale directorilor și profesorilor privind Săptămâna Verde: Desfășurarea celor 5 zile pe parcursul tuturor modulelor sau la finalul anului școlar, renunțarea la program pentru școlile fără resurse necesare, comasarea cu programul „Școala Altfel” – Raport de cercetare publicat de Minister
Este ilegal ca părinții să dea bani pentru activitățile din săptămânile „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, spune ministrul Daniel David: Nu trebuie mers neapărat în excursii
N-am vrut să scot Săptămâna Verde și Școala Altfel pentru că ele reprezintă o apropiere de filosofia OECD, spune ministrul Educației: După ce am predat curriculum standard, nu mergem să ne plimbăm, ci să discutăm cum folosim în viața de zi cu zi ce am învățat
DOCUMENT Noile instrucțiuni pentru Școala altfel și Săptămâna verde, trimise în școli de Ministerul Educației: propuneri de abordări clasice și nonformale, printre care învățarea prin experiență și rezolvarea de probleme reale / Alte instrucțiuni anunțate pentru începutul anului școlar
Noi seturi de instrucțiuni, anunțate de ministrul Educației pentru Școala altfel și Săptămâna verde: Ele nu sunt o pauză în procesul educațional. Ora poate să rămână de matematică, de chimie, de fizică, de biologie
Cele 36 de săptămâni din structura anului școlar 2024-2025 rămân 29.2, semnalează profesoara Irina Căpățînă: Pe celelalte le-au înghițit, pe rând, Școala Altfel, Săptămâna Verde, două rânduri de simulări, bacalaureatul în timpul cursurilor, sărbători laice și religioase, punți și poduri unde și când s-a putut
Săptămâna „Școala altfel” din anul școlar 2025-2026 o să aibă două teme obligatorii, violența și consumul de substanțe, anunță ministrul Educației: Activitățile vor fi semi-structurate, adică vom spune cam ce ne dorim acolo
Săptămâna verde și Școala altfel, mai ales la liceu, nu funcționează, spune profesoara Raluca Răducanu: Elevii nu știu cum să fugă, noi n-avem niciun mod de a-i ține la școală
LISTA Aproape 250 de școli din București au stabilit programele Săptămâna Verde și Școala Altfel înainte de vacanța de Paște, adică 7 – 11 aprilie / Între cele două perioade elevii vin la școală 4 zile

13 comments
  1. Totul tine de buget. 400 de lei pe zi ×5 zile × 3 copii la școală nu are oricine de cheltuit. Cine a gandit saptamana verde sau scoala altfel trebuia sa ia in calcul toate aspectele

  2. Minciuni. Parintii si elevii inteleg perfect rostul acestor saptamani de scoala verde si scoala altfel. Ce nu inteleg ei este modul de desfasurare a acestora cand trebuie sa plateasaca din buzunarul propriu pentru activitatile din aceste saptamani si nepracticitatea lor in viata reala. In excursii si la muzee se poate merge oricand. Modul de desfasurare a activitatilor din aceste saptamani nu e compatibil cu viata reala.

  3. Nu as mai dori să cheltuiesc din banii pentru copiii mei, pentru elevi care cresc ca banii se dau pentru aceste activități.SAptamani inutile, sunt activități extrașcolare pe care aproape toți prof le făceau fără, minunatele săptămâni
    Cer renunțarea La ele ca și părinte sau cadru didactic, iar MEC sa renunțe la gonoreea cadrelor didactice, Pensiile speciale de ce nu plătesc CASS?

  4. 2 săptămâni inutile și imbecile! Trebuie scoase direct! Copiii nu sunt interesați! Sunt doar o pierde de timp!

  5. elevii si parinții nu înțeleg utilitatea școlii in general! drept dovada ca am ajuns unde am ajuns
    mai bine le-am da 10 la toți, i-am băga pe toți la făcultate si studii si gata! sita oricum cerne, iar când va fi de trăit pe picioarele lor, se descurca fiecare cum poate si conform pregătirii.
    lăsăm astfel selecția naturală sa își facă treaba decât sa ne mai batem noi capul

  6. Bine că înțelege ministerul rolul și utilitatea programului Săptămâna Verde.
    Au trâmbițat inițial un buget de 100 mil. euro pentru Săptămâna Verde, apoi l-au redus la 100 mil. ron.
    În cele din urmă au alocat fabuloasa sumă de 17 ron per elev.
    Toate articolele sunt aici pe site.
    Cam ce poate face un elev cu 17 ron împărțiți pe cinci zile, cât are Săptămâna Verde ?

  7. In sfârșit, ceva adevărat. Realitatea de la firul ierbii, stimați decidenti.
    Incetati cu aceste 2 săptămâni care le ia din timpul de studiu. Incetati cu simulările. Responsabilitatea nu se invata simuland.
    Gata. Ajunge cat haos ati creat. Generatia asta e debusolata.
    Noi, părinții, vrem o scoala responsabila cu copiii nostri.

  8. Acea săptămâna nu are niciun rost și nicio utilitate. Ca și săptămâna altfel, de altfel. Pierdere de vreme și bani cheltuiți de către părinți că școala n-are bani.

  9. Te doare creieru’ ce propuneri fac autorii raportului:
    – includerea în ROFUIP
    – activități tematice unitare
    – ghid metodologic

    Cea mai buna propunere este asta, dar probabil nu o va lua nimeni in seama:
    „renunțarea la obligativitatea Programului la nivelul fiecărei școli; să poată fi ales numai de acele școli care au resursele necesare și contextele favorabile”

    Un program inventat de regele lenei si al incompetentei: chiul by design. Continuat de cel mai „popular” ministru al educatiei, pardon al eficientizarii.

  10. Nici eu nu înțeleg care-i rostul acestei săptămâni verzi. Înțelept ar fi ca obiectivele sa fie integrate în. Săptămâna Altfel. Ne plângem ca avem puține săptămâni de școală, începem scoala toamna cat mai devreme dar avem doua săptămâni degeaba puse.

  11. Pentru că fără finanțare, ”programul” lui pește NU are nicio finalitate și niciun sens, doar rupe din puținele săptămâni de școală. Și după aia vine ministrul să constate că avem cel mai scurt an școlar de te miri unde.

    SCOATE mă prostiile astea, sau fă-le 2 în 1 și mai ales, FINANȚEAZĂ programele astea dacă vrei să fie utile! Și nu cu ”proiecte” pe care să se bată școlile, doar-doar capătă 3 lei de elev, nu cu 17 lei per elev pe o perioadă de 2 ani (stai, de 1 an, că în al doilea au tăiat fondurile, dacă existaseră vreodată) anunțat în martie-aprilie când mai era o lună și se termina perioada de organizare iar între timp școlile terminaseră cu prostiile astea de mult.

    NU poți face din păr de câine ciur de mătase, ce e așa greu de înțeles?!

    Iar ”activități” în Școala Verde NU se pot face doar în clasă, ANI LA RÂND, cu aceiași elevi, care TREBUIE să participe vrând nevrând… fără să poată organiza o ieșire la un muzeu sau o excursie undeva unde să merite efortul, pentru că n-are cine plăti!!

    Dar n-ai cu cine, David are impresia că e stăpânul adevărului absolut, aude numai ce vrea să audă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Cum să înveți să citească un copil

AUR cere Ministerului Educației să renunțe la Strategia Națională de Educație Parentală pe motiv că ”nu are origine națională” și că viitorii ”educatori” vor proveni din ONG-uri

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) critică Strategia Națională de Educație Parentală, un document lansat în dezbatere publică de Ministerul Educației, pe motiv e ”de influență străină”, potrivit unui comunicat de…
Vezi articolul

O treime dintre elevii de 15 ani din România văd școala ca pe o pierdere de timp, arată evaluările PISA 2022 / Elevii trebuie să își dezvolte competențele sau să fie capabili să acceseze un loc de muncă la sfârșitul școlii, iar liceul din România nu oferă aceste două aspecte – Hannah Kitchen, OCDE

România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii, spune Lucie Cerna, analist principal în echitate, incluziune și tranziții în cadrul Direcției pentru educație și competențe a OCDE…
Vezi articolul

DOCUMENTE Fișa de înscriere la liceu 2023, trimisă de Ministerul Educației către inspectoratele școlare / Calendarul admiterii la liceu 2023 și perioada în care se susțin probele de aptitudini

Ministerul Educației a trimis inspectoratelor școlare fișa de înscriere la liceu 2023. Elevii de clasa a VIII-a vor completa opțiunile în fișele de înscriere la liceu, în prezența părintelui și…
Vezi articolul