Eu aș sta la școală și 60 de ore, dar nu mi se pare echitabil ca aceste activități să le fac absolut gratuit, spune profesorul Ovidiu Șontea / Unii profesori nu sunt plătiți pentru corectura și asistențele unor concursuri, semnalează acesta

26.042 de vizualizări
Ovidiu Șontea / Foto: captură TVR +
Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „eu aș sta la școală și 60 de ore”, „dar nu mi se pare echitabil ca aceste activități să le fac absolut gratuit”. „Noi, unii dintre profesori, mergem absolut fără să fim plătiți la corecturile și asistentele unor concursuri”, a spus cadrul didactic.
  • Amintim că majorarea normei didactice a profesorilor (normă didactică de 18 ore pe săptămână în prezent) a fost discutată de liderii partidelor care negociază formarea viitoarei coaliții guvernamentale, ca măsură pentru scăderea deficitului bugetar scăpat de sub control, a relatat G4Media.

„Eu aș sta la școală și 60 de ore, adică discuțiile cu copiii și părinții care vin la școală mie îmi fac plăcere. Și în clasă, și în discuțiile cu părinții, eu aș sta 60 de ore, dar nu mi se pare echitabil ca aceste activități să le fac absolut gratuit. De altfel, noi, unii dintre profesori, mergem absolut fără să fim plătiți la corecturile și asistențele unor concursuri, adică noi facem o muncă, pentru mine, de plăcere, dar poate că nu toată lumea este în aceeași situație. Ar trebui să-i plătească, dacă tot merg la concursuri sâmbăta, duminica, dacă vin la asistență, la corectură. Este și chestiunea asta care poate intră într-o balanță”, a precizat profesorul.

Tot în cadrul emisiunii, Liviu Drăghici, profesor de Științe Economice la Liceul Tehnologic Administrativ și de Servicii „Victor Slăvescu” din Ploieşti, a declarat că „periodic, treaba asta cu creșterea normei didactice pentru profesori se tot aruncă în spațiul public de parcă profesorii n-ar lucra decât acele 18 ore pe săptămână”. Acesta a spus că „noi nu suntem, nu știu, mină sau brutărie să putem cuantifica numeric activitatea profesorului.”

Sindicatele din Învățământ au cerut o întâlnire cu Nicușor Dan, președintele României, în legătură cu intenția de creștere a normei didactice pentru profesori, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. 

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a explicat, pentru TVR Info, ce ar însemna creșterea normei didactice pentru profesorii care predau în școlile din mediul rural. „Dacă le-ai mărit numărul de ore de predare, îi împrăștii și mai mult și s-ar putea să înceapă să plece și puținii care mai sunt”, a precizat profesoara.

Informații de context

Creșterea normei didactice a profesorilor ar adânci problemele educației și ar lovi exact calitatea actului didactic la care expunem copiii, atrage atenția profesorul Mircea Miclea. Concret, majorarea normei didactice ar generaliza criza prin care trec astăzi profesorii de fizică și chimie și ar conduce la o situație în care și profesori de limba română și de matematică vor alerga prin 2-3 școli pentru a-și atinge norma – a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru Mircea Miclea.

Sindicatele din Învățământ solicită grupul de lucru de la Palatul Cotroceni să renunțe la propunerea de la majora norma didactică a profesorilor, potrivit unui comunicat de presă. Este vorba despre Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“.

„Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.

Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente”, se arată în comunicat.

Edupedu.ro a scris pe 5 februarie că printre discuțiile neoficiale la nivelul coaliției de guvernare se află și creșterea normei didactice pentru profesori, așa cum semnala un sindicat din Educație.

Despre norma didactică

Norma didactică de predare în România este, în general, de 18 ore pe săptămână pentru profesori, 24 de ore pentru instruire practică, cu posibilitatea reducerii la 16 ore în funcție de vechime și grad didactic, conform cadrului legal actual. Nu toate aceste prevederi sunt însă aplicate în prezent, unele fiind prorogate de Guvernul Ciolacu. În vigoare, potrivit Ministerului Educației și Cercetării, este însă o reducere de normă didactică din legea precedentă și anume de la 18 la 16 ore pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I. De asemenea, există o serie de „degrevări de normă” pentru directori, inspectori, lideri sindicali.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că activitatea profesorului se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână.

Articolul 207 – „(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:

a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ, de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială;

b) activități de pregătire metodico-științifică, activități de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, în acord cu nevoile elevilor;

c) activități de educație, mentorat și alte activități complementare procesului de învățământ;

d) activități de management al clasei;

e) activități specifice elaborării, implementării și evaluării proiectelor educaționale;

f) activități de sprijin pentru persoanele care ocupă funcția didactică de profesor itinerant și sprijin în cadrul CJRAE/CMBRAE.”

Articolul 207 – „(4) Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/ preșcolarilor și a elevilor în clasă, în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

a) un post de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;

b) un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;

c) un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;

d) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;

e) 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;f) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;

g) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat;

h) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor și profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;

i) un post pentru personalul didactic de predare din învățământul special integrat, pentru personalul didactic itinerant și de sprijin, pentru personalul didactic din învățământul special preșcolar, kinetoterapie, educația psihomotrică, terapii specifice și altele, în funcție de tipul și nivelul de severitate al dizabilității, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;

j) un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare și informare.”

Citește și:
Sindicatele din Educație cer o întâlnire cu Nicușor Dan, președintele României, pe tema intenției de majorare a normei didactice: Este nu doar inoportună, ci şi profund nedreaptă. Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală
Directoarea Andreia Bodea: În rural, dacă ai crescut norma didactică, s-ar putea să înceapă să plece și puținii care mai sunt. Acolo, profesorii au trei ore într-o școală într-un sat, cinci ore într-o școală în alt sat
EXCLUSIV Mircea Miclea: Creșterea normei didactice a profesorilor nu este nicidecum o soluție. Un profesor, mai ales în rural, trebuie să predea la 2-3 școli ca să-și facă norma actuală. Creșterea normei ar trimite profesorii să predea la și mai multe școli, ceea ce ar lovi calitatea prestației didactice / Care este soluția pentru scoaterea pilelor baronilor locali care predau acum la plata cu ora
Profesorul Liviu Drăghici: Oare discuțiile de pe grupurile de whatsapp cu părinții se contorizează ca timp de lucru sau se consideră socializare în afara programului de lucru? / Dacă te uiți la chestiunile astea adunate, cred că o să dea destul de mult, adică peste 44 de ore, spune Ovidiu Șontea, profesor de matematică
Daniel David, despre creșterea normei didactice: Nu se pune problema în acest moment. Să vedem dacă va fi cazul, prin raportare la practicile europene, dar în același timp cu onorarea unor angajamente pe care le-am făcut față de profesori, inclusiv în legătură cu salariul pentru debutant
Norma didactică a profesorilor din România – predarea propriu-zisă înseamnă 18 ore pe săptămână, cu variații în funcție de gradul didactic și vechime / Programul de lucru al unui profesor este de 40 de ore pe săptămână, ca al oricărui angajat
Profesorul Liviu Drăghici: Periodic, treaba asta cu creșterea normei didactice pentru profesori se tot aruncă în spațiul public de parcă profesorii n-ar lucra decât acele 18 ore pe săptămână. Dar noi nu suntem mină sau brutărie să putem cuantifica numeric activitatea profesorului
Creșterea normei didactice a profesorilor este inacceptabilă pentru angajații din Învățământ, transmit sindicatele din Educație, care solicită public grupului de lucru de la Cotroceni renunțarea la propunere: Educația nu este o fabrică! Nu mai sacrificați încă o dată școala pentru a acoperi sinecurile de partid
SURSE Creșterea normei didactice pentru profesori, printre măsurile discutate de partidele care ar putea forma viitorul Guvern
DOCUMENT Creșterea normei didactice, printre discuțiile neoficiale la nivelul coaliției de guvernare, semnalează un sindicat al profesorilor: Această amenințare trebuie tratată cu toată atenția cuvenită. Timpul de lucru efectiv al cadrelor didactice ajunge să depășească frecvent cele 40 de ore

11 comments
  1. A spune că un profesor lucrează doar 4 ore pe zi este ca și cum ai spune că un actor muncește doar cât durează piesa.”
    Ceea ce nu se vede este efortul din spatele cortinei: pregătirea lecțiilor, corectarea lucrărilor, formarea continuă, evaluările naționale, proiectele, ședințele cu părinții, activitățile extrașcolare, completarea documentației cerută de un sistem birocratic sufocant – toate acestea consumă mult timp, adesea seara târziu sau în weekend.

    📚 În plus, mulți profesori tineri se confruntă cu o realitate absurdă și nedreaptă: dau examene grele an de an (titularizare, grade didactice, definitivat), în timp ce posturile stabile din orașele lor natale nu sunt accesibile pe merit, ci „disponibile” doar pe criterii neoficiale – relații, bani sau „pile”. Un sistem care nu doar că nu motivează, dar deseori umilește.

    🧠 A fi profesor în România înseamnă:

    Să înveți toată viața.

    Să fii judecat de cei care n-au pus niciodată piciorul într-o sală de clasă cu 30 de elevi activi, uneori agitați, dar și plini de potențial.

    Să continui să investești din propriul salariu în materiale, decoruri, imprimări, proiecte – pentru că „nu sunt fonduri”.

    📌 Adevărul este că profesorii nu lucrează 4 ore, ci uneori 10-12, în tăcere.
    Ce se vede la catedră e doar vârful aisbergului.

  2. deci nu muncim 8 ore dar sa luam banii putem.
    cred ca la cum se desfasoara actul de invatamant din Romania ar trebui ca profesorii sa fie penalizati la salariu pentru felul in care predau sau se comporta la scoala sau in relatia cu parintii.
    8 ore este normal, asa lucreaza si militarul ? sau asa lucreaza dioctorul ?
    dar banii, vi se par putini nu-i asa ?
    treceti lbai a munca.

  3. Cam mult „stati” la ore! Hai sa ne apucam si de treaba.
    Nu mai dati vina pe elevi si parinti.
    Cautati solutii!

  4. Lucrez ca profesoara la un Liceu in Germania. Norma didactica este de 23 de ore. Nimeni nu monitorizeaza cat timp stau profesorii in Scoala. Deasemenea vacantele scolare ale elevilor sunt valabile si pentru profesori. Feedback-ul parintilor si elevilor este relevant pentru aprecierea calitatii actului didactic.

  5. Dacă vom fi nevoiți să desfășurăm activitatea metodică în unitățile de învățământ, va fi necesar să ni se asigure și spații în care să facem acest lucru. Eu lucrez la grădiniță. Copilașii mei nu știu când mi se termină programul de activitate cu ei și când începe activitatea metodică. Este dificil să planific, să proiectez activități și să confecționez materiale didactice cu cel puțin 3-4 de „doamna, doamna”, în același timp, pe lângă mine. Și aceasta este doar o mică parte din ceea ce presupune activitatea unui cadru didactic în afara celei desfășurate cu copiii.
    Iar cabinetul metodic… Eu, una, nu mă pot concentra într-o sală de câțiva metri pătrați unde încă cel puțin 10 persoane comunică între ele pe diverse teme.
    Nu m-ar deranja să am un spațiu al meu, în cadrul instituției, în care să lucrez fără întrerupere trei ore, după sau înaintea programului cu copiii, și să nu mai fiu nevoită să iau munca acasă. Dar, să muncesc 8 ore la grădiniță și încă 3-4 ore acasă, după, mi se pare inuman.

  6. Pentru a avea bani să plătești pensiile și salariile nesimțite ale specialilor trebuie să nu plătești drepturile absolut legitime ale unui numar de 100 de ori mai mare de profesori. Iei de la fiecare câte puțin pentru ai îmbuiba pe speciali.

    1. Nu trăiesc ca să muncesc. Muncesc ca să trăiesc.

      Dacă d-l vrea să-și câștige statuie lângă Lazăr, e liber s-o facă. Dar oamenii normali, cu familii și vieți dincolo de locul de muncă, sunt de asemenea liberi s-o facă fără să li se impună eforturi supraumane de a face din păr de câine, ciur de mătase.

      1. adevărul este ca învățământul nu merge deloc bine…din punctul meu de vedere, ca mama a unui copil de clasa a 5a si psiholog, pot sa spun cu toată convingerea ca metoda pedagogica si instruirea profesorilor în ceea ce privește psihologia vârstelor, dezvoltarea neurocognitiva si emoțională a copiilor trebuie mult imbunatatite! de asemenea ,programa scolara e incarcata si haotica, eu ca parinte a trebuit de la clasa pregătitoare sa suplinesc prin explicații acasă cred ca 50% din conținuturile neasimiliate în clasa, pentru a avea un copil performant! adevărul este ca trebuie totul recadrat si reformatat, deoarece în modul în care se intampla acum lucrurile sunt disfuncționale!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Numărul elevilor cu burse sociale a scăzut cu aproape 7 mii la finalul anului școlar 2022-2023, comparativ cu începutul anului. Dintre aceștia, peste 5 mii sunt doar în Capitală / Situația burselor școlare pe fiecare județ

Numărul elevilor care au luat burse sociale la finalul anului școlar 2022-2023 a scăzut cu aproape 7 mii, comparativ cu situația acestora de la începutul anului școlar, potrivit unor date…
Vezi articolul