Eurostat: 2 din 10 tineri de 18-24 de ani nu terminaseră nici măcar 8 clase în Regiunile Sud-Est și Centru, anul trecut. La nivelul țării rata este de 15,3%, iar în București-Ilfov doar 8%

2.152 de vizualizări
Foto: Eurostat
Rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 15,3% în România, în 2019, potrivit celor mai recente date Eurostat. Pe Regiuni, cele mai mari procente de tineri care nu au terminat nici măcar clasa a VIII-a sunt în Centru și Sud-Est.

Rata de părăsire timpurie a școlii înseamnă procentul populației cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care are cel mult învățământul secundar inferior (gimnaziu) și nu a fost implicat în educație sau formare profesională în ultima lună dinaintea anchetei statistice.

Regiunea Sud-Est, din care fac parte județele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea și Vrancea, are unul din 5 tineri în această situație.

20,9% dintre tinerii de 18-24 ani nu aveau 8 clase terminate. Asta înseamnă, calculat la populația rezidentă a regiunii de la 1 ianuarie 2020 (179.814), potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 37.581 de persoane.

În Regiunea Centru sunt județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Nici aici, peste 20% dintre tineri nu au terminat 8 clase. Din populația rezidentă, dată de INS, pentru 1 ianuatie 2020, 33.746 de tineri între 18 și 24 de ani erau fără studiile gimnaziale finalizate.

Împreună, în cele două regiuni ale Românie sunt 71.327 de tineri care au părăsit școala timpuriu. Ambele au făcut progrese în ultimii ani, rata de părăsire timpurie a școlii reducându-se cu 4-5 procente.

Cea mai mare reducere a ratei de părăsire timpurie este în Regiunea Sud-Vest Oltenia, unde procentul tinerilor fără gimnaziu a scăzut de la 17,6, la 9,5, devenind astăzi regiunea cu a doua cea mai redusă rată de părăsire, după București-Ilfov (8,3%).

La nivelul mediei Uniunii Europene rata de părăsire este de 10,2% în 2019, față de 11% în 2015, iar ținta asumată pentru anul 2020 este de 10%. Cea mai mică rată de părăsire timpurie a școlii este în Croația, de doar 3%, urmată de Lituania și Grecia cu 4 și 4,1%.

La nivel regiunal, cu rate de peste 20% la acest capitol mai sunt 4 regiuni din Spania, una din Italia, două din Bulgaria și una din Ungaria.

România are chiar o Strategie de reducerea părăsirii itmpurii a școlii, adoptată în 2015.

Cauzele părăsirii timpurii au fost detaliate de Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școliiadoptată de România în 2015:

  • lipsa accesibilității în general și a adaptării rezonabile în învățământ,
  • lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive în procesul de învățământ,
  • insuficiența serviciilor de sprijin oferite,
  • lipsa transportului adaptat,
  • slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța dezvoltării potențialului copilului/tânărului cu dizabilități,
  • atitudini discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele.

Motivele abandonului școlar au fost inventariate de către Eurostat, în Labour Force Survey 2017.

Cele mai importante motive ale abandonului școlar sunt cele care țin de familie (decizia aparține familiei), de sănătate (am fost nevoit să renunț) sau alte motive. Numărul celor care au răspuns așa trece de 85.900 de tineri între 18 și 24 de ani, potrivit Eurostat.


2 comments
  1. Ia sa văd cum dau năvală toate „somitățile” să ne spună că ele oricum își fac treaba mai mult decât era necesar și că nu se întâmplă nimic din vina lor..
    PS: dragă „somitatea” dă profesor, înainte să începi să ragi in gol, poate îți aduci aminte de faptul că și părinții care nu au bani sa mai trimită copiii la școală, au primit „educație” tot de la „tine” și a dobândit competențe după cum l-ai îndrumat/învățat/susținut.

  2. Toată clasa politică de 30 ani ,are o singura reusita si anume a distrus tot , învățământul nu poate sa scape.Profesori nepregati autosuficienti,neimplicati profesional,elevi care cu exmplul la asa profesori sunt si ei la fel,familii sarace si dezinteresate de evolutia intelectuala a lor si a copiilor lor,program incarcat la elevi,au ore mai multe decat profesorii lor,elevi stau 25-30 ore la scoala profesorii 16-18 ore.Rezultatele proaste se vad peste 50% dintre absolventii de 8 clase nu stiu sa citeasca si sa socoteasca.Le a reusit sa fim prosti si multi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Impact puternic al nivelului de educație al părinților asupra situației materiale a copiilor: România are cea mai mare rată din UE a copiilor din familii care se confruntă cu lipsuri – 85%, mai mult decât dublul mediei europene

În 2021, 39% dintre copiii din UE care trăiau în gospodării cu un nivel de educație scăzut (cel mult învățământul secundar inferior) au fost afectați de lipsuri materiale, în comparație…
Vezi articolul
nivelul calității educației

SONDAJ: Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților care au răspuns unui chestionar online consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în acest an școlar față de anul trecut

Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în anul școlar 2020-2021 față de anul școlar 2019-2020, potrivit rezultatelor sondajului online făcut de Fundația…
Vezi articolul

Aproape 5 mii de elevi de clasele a VIII-a și a XII-a consideră că împărțirea pe module a anului școlar este un avantaj în privința pregătirii pentru Evaluarea Națională și Bac – raport al Ministerului Educației / Ce spun părinții

Peste 2.300 de elevi de clasele a VIII-a și alți peste 2.500 de a XII-a, participanți la un studiu realizat de experți ai Ministerului Educației consideră că împărțirea anului școlar…
Vezi articolul

Sărăcia în rândul copiilor din România duce la pierderea a aproximativ 36% din PIB anual / Acest fenomen este o urmare a opțiunilor politice, nu o soartă economică – raport Salvați Copiii România

Aproape 36% din PIB-ul României se pierde anual ca urmare a sărăciei în rândul copiilor, consemnează Salvați Copiii România în cel mai recent raport. Reprezentanții organizației au explicat că „un…
Vezi articolul

Școala în țara europeană cu cea mai mare inflație: ghiozdanele s-au scumpit cu 12%, rechizitele cu 9%, iar cărțile școlare cu 5 procente în septembrie 2025 față de 2024

Prețurile la rechizitele școlare au rămas ridicate și în septembrie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) transmise la solicitarea Edupedu.ro. În medie, rechizitele costau cu 9,2%, luna trecută,…
Vezi articolul