Între 2010 și 2018 prețurile au crescut, în medie, în Europa, cu 12%. În România, această creștere a fost de 16,35%, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. Pentru serviciile de educație de care românii beneficiază, creșterile sunt însă mai mari decât media europeană. În perioada menționată serviciile de educație s-au scumpit cu 22,8%. În Uniunea Europeană diferanța este de 19,4%.
Eurostat calculează astfel cât se scumpesc serviciile de educație pe care statul le oferă cetățenilor săi, dacă aceștia ar trebui să plătească toate aceste servicii și nu ar exista subvenții. Cu alte cuvinte, dacă educația nu ar fi „gratuită”. Practic este vorba despre costul educației.
Indicele de mai jos arată că dacă în 2015 valoarea era de 100, în creștere cu 12 puncte față de 2010, în 2018 a ajuns la aproape 106 puncte. Față de România, care are o creștere mai mare a acestui indice, uniunea Europeană avea creșteri în general mai mari până în 2017, iar în 2018 a fost surclasată de România.
Procentele reprezintă indicele armonizat al prețurilor de consum calculat de Eurostat pentru toate statele Uniunii Europene, acest indice fiind folosit pentru comparația inflației din tate aceste țări.
În România creșterea salariilor din Educație are impact direct asupra scumpirii serviciilor educaționale, salarizarea personalului fiind singura cheltuială în creștere din 2016 încoace.
Serviciile de educație fac parte din grupa serviciilor de sănătate, educație și protecție socială, potrivit metodologiei Eurostat. Prețurile luate în calcul la stabilirea scumpirilor anuale pentru serviciile de educație sunt prețurile de achiziție ale bunurilor și serviciilor din sectorul educație care ar trebui să fie plătite de consumatori, dacă nu ar exista rambursări. Rambursările sunt definite ca plăți guvernamentale (locale sau centrale) către gospodării, ca o consecință directă a achizițiilor de bunuri și servicii consumate individual.
În România educația este asigurată gratuit de către stat, de la nașere, până la 18 ani, pe toată perioada învățământului obligatoriu și chiar și după, în unele cazuri. Cu toate acestea, au existat mai multe rapoarte în ultimii ani, care au arătat că o familie are cheltuieli foarte mari pentru asigurarea celor necesare procesului școlar al copiilor.
Rechizitele, manualele, serbările și excursiile, plus cheltuiala cu after-school-ul înseamnă un buget lunar de 545,8 lei pentru un copil. Asta arată cel mai recent studiu al fundației Friedrich Ebert Stiftung, ”Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populația României”.
Cheltuiala guvernamentală pentru Educație în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, iar procentul din 2017 cheltuit de Guvern pentru acest domeniu a fost cel mai mic din perioada 1995-2017, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2017, procentul din PIB cheltuit pentru Educație a fost de 2,8, cu 1,8 puncte mai puțin decât media Uniunii Europene.
Cel mai mare procent al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost în Suedia și Danemarca, 6,8, respectiv 6,5. România face parte dintr-un grup de 6 state cu cheltuieli de sub 4% din PIB, format din Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria și Irlanda, fiind ultima din acest grup și din Uniunea Europeană. Anul 2017 este cel mai recent pentru care există date în statistica Eurostat.
FOTO: Freepik.com
Redacția
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Ramona Florea
1 comment