Evaluarea elevilor care învață în limba maghiară în România se va face prin eșantion reprezentativ la PISA 2025 – propunere oficială / Un proiect în acest sens a fost pus în consultare cu 4 săptămâni înainte de începerea testării internaționale

295 de vizualizări
Foto: © Maksstock78 | Dreamstime.com
Evaluarea competențelor elevilor de 15 ani care învață în școli de limba maghiară din România, la testele internaționale PISA 2025, este propusă oficial printr-un proiect de modificare a unei hotărâri de guvern ce stabilește condițiile de participare a țării la această cercetare a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Includerea unui eșantion dedicat pentru elevii de limbă maghiară, ce lipsea din planificarea inițială a PISA 2025, a fost confirmată inițial de secretarul de stat Kallos Zoltan pentru Edupedu.ro marți, 25 martie.

Mai precis, Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare, marți, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea HG 272/2023 ce stabilea participarea României la PISA 2025. Proiectul stabilește, practic, taxa pentru o opțiune națională nouă, „Supraeșantionarea elevilor din România care învață în limba maghiară”, taxă stabilită la 18.900 Euro.

  • La articolul 2, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:’(3^1) Taxa privind opțiunea națională – Supraeșantionarea elevilor din România care învață în limba maghiară, este în cuantum de 18.900 Euro.’ ”

Este modificat și un alt alineat din hotărârea de guvern din 2023, unde se menționează, din nou, supraeșantionarea elevilor de limbă maghiară:

  • „La articolul 2, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: ‘(4) Echivalentul în lei al taxelor prevăzute la alineatele (2) – (3^1), cheltuielile de implementare la nivel național a programului, inclusiv a opțiunilor internaționale, precum și a opțiunii naționale referitoare la supraeșantionarea elevilor din România care învață în limba maghiară, se asigură de la bugetul de stat, din sumele alocate Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin Institutul de Științe ale Educației.’”

Un alt articol, de ordin tehnic, înlocuiește Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație cu recent reînființatul Institut de Științe ale Educației, ca Centru Național PISA 2025. IȘE a fost reînființat în martie a.c., la cinci ani după ce fusese desființat de guvernul Orban, instituția înlocuind Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, în cadrul căreia, în 2019, IȘE devenise Unitate de Cercetare în Educație – detalii aici.

Proiectul de HG este pus în consultare cu doar 4 săptămâni înainte de începerea evaluării internaționale, care se va desfășura în România între 28 aprilie – 9 iunie. Inițial, MEC a precizat că la aceasta vor lua parte 10.000 de elevi. Dar, pe 25 martie, secretarul de stat Kallos Zoltan, anunțând pentru Edupedu.ro intenția de supraeșantionare a elevilor de limbă maghiară, pentru a obține date reprezentative pentru aceștia, a spus că eșantionul total va fi extins.

Potrivit Notei de Fundamentare ce însoțește proiectul de HG, ponderea elevilor de limbă maghiară care învață în școlile din România este de 4,8%. Același document arată:

  • „La ciclul PISA 2022, la solicitarea Avocatului Poporului, a fost realizată supraeșantionarea elevilor din România care învață în limba maghiară, invocându-se ponderea elevilor care învață în limba maghiară (4,8%), dar și exemplele din alte sisteme educaționale în care învățământul se desfășoară și în limbile minorităților naționale, ceea ce a permis analiza rezultatelor acestora, dar și realizarea de comparații în ceea ce privește performanța acestora cu cea a elevilor din alte sisteme educaționale.
  • Ministerul Educației și Cercetării consideră necesară implementarea opțiunii naționale – supraeșantionarea elevilor din România care învață în limba maghiară, în cadrul studiului PISA 2025, pentru corelarea învățământului în limba maghiară din România cu evoluțiile sistemelor educaționale de la nivel internațional, în vederea proiectării unor intervenții adecvate, având în vedere că datele obținute se referă nu numai la nivelul achizițiilor elevilor, ci și la contextele învățării.
  • Așadar, în situația implementării opțiunii naționale referitoare la supraeșantionarea elevilor din România care învață în limba maghiară, rezultatele obținute de către aceștia pot fi generalizate la nivelul întregii populații școlare din categoria menționată, ceea ce contribuie la proiectarea unor politici educaționale adecvate, bazate pe date.”

Proiectul de Hotărâre pus în consultare de MEC:

Photo © Maksstock78 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Birocrația e prea mare în procedurile pentru cazurile de bullying, semnalează directoarea Andreia Bodea: Totul se contestă de către părinți / Secretarul de stat Florian Lixandru: Este o activitate cronofagă care afectează activitatea atât a directorului de școală, cât și a profesorilor implicați

Directoarea Colegiului Național I.L Caragiale din București, Andreia Bodea, a spus că este foarte multă birocrație pentru profesori și directorii de școli, atunci când există o sesizare privind un caz…
Vezi articolul

Asociația Psihologilor din România, după derapajele postului România TV, în cazul morții ziaristei Iulia Marin: Autoritățile au datoria, prin legi, politici publice și sancțiuni, să reducă prejudecățile și discriminările față de persoanele cu tulburări mintale

„Autoritățile au datoria, prin legi, politici publice și sancțiuni, să reducă prejudecățile și discriminările față de persoanele cu tulburări mintale, inclusiv să asigure accesul la muncă, fie, unde este cazul,…
Vezi articolul

Federațiile sindicale din educație cer demiterea ministrului Educației Daniel David, după ce acesta a spus că sindicatele nu mai pot avea rolul de acum în sistem: Nu sunt simple opinii, reprezintă un manifest pentru autoritarism

Federațiile sindicale din educație trec de la cererile de demisie a ministrului Educației, Daniel David, la cereri ca acesta să fie demis, întrucât „Nu putem accepta un ‘partener’ de dialog…
Vezi articolul