Secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu a declarat că metodele de evaluare trebuie să se adapteze schimbărilor din predare și învățare, subliniind impactul efectului de „backwash” asupra procesului educațional. Oficialul a răspuns unei unei întrebări Edupedu.ro privind necesitatea modificării evaluărilor, în contextul noilor planuri-cadru propuse și al schimbărilor anunțate de ministrul Daniel David.
„Cred că trebuie să facem o diferențiere între evaluările finale de certificare prin examene, cum este bacalaureatul, și evaluarea din timpul anului școlar, inclusiv sau primordial cea cu caracter formativ, la care se referă colegii de la UCE (n. red. Unitatea pentru Cercetare în Educație)”, a declarat Cristescu.
- Declarațiile acestuia vin în contextul în care mai mulți cercetători din educație, inclusiv de la UCE, au atras atenția în timpul consultării publice pe proiectele de planuri-cadru pentru liceu pentru elevii de clasa a IX-a din 2026 că o reformă curriculară nu va produce schimbări semnificative la clasă dacă evaluările rămân bazate pe memorare, așa cum se întâmplă în prezent. Detalii mai jos în articol
- Tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că în legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Oficialul a precizat că, deși structura probelor de la bacalaureat este deja stabilită prin lege, metodele de evaluare ar putea suferi modificări odată cu reformele curriculare: „Sigur, odată cu schimbările de plan-cadru, de programe școlare, de metode de predare, apare și o schimbare a metodelor de evaluare”.
De remarcat că Bogdan Cristescu este primul oficial al Ministerului Educației care a recunoscut explicit efectul de backwash – fenomenul conform căruia ceea ce nu este evaluat nu este nici predat sau învățat la același nivel. „Așa cum este normal, dacă predarea, învățarea se va desfășura altfel, [atunci] și evaluarea trebuie să țină pasul, ținând cont că în realitate există acel efect de backwash pe care îl știm cu toții: ce nu se evaluează nu se predă sau nu se învață la același nivel”, a afirmat secretarul de stat.
Intervenția integrală din dezbaterea națională online:
„Edupedu.ro: Ministrul Daniel David a declarat la Timișoara, dar și la începutul acestei dezbateri de astăzi, că trebuie reconsiderat numărul de discipline și legătura lor cu bacalaureatul, evaluarea finală practic. Întrebarea este dacă Ministerul Educației va modifica evaluările, pentru că au fost mai multe puncte de vedere pe parcursul consultării publice, inclusiv de la cercetătorii de la UCE care au spus că dacă evaluarea și învățarea rămân bazată pe memorare, ca în prezent, reforma curriculară nu va avea un efect la clasă.
Bogdan Cristescu: Cred că trebuie să facem o diferențiere între evaluările finale de certificare prin examene, cum este bacalaureatul, și evaluarea din timpul anului școlar, inclusiv sau primordial cea cu caracter formativ, la care se referă colegii de la UCE. Sigur, odată cu schimbările de plan-cadru, de programe școlare, de metode de predare, apare și o schimbare a metodelor de evaluare. Ca probe, nu ca și tip de evaluare, le avem în legea educației pentru bacalaureat. Așa cum este normal, dacă predarea, învățarea se va desfășura altfel, [atunci] și evaluarea trebuie să țină pasul, ținând cont că în realitate există acel efect de backwash pe care îl știm cu toții: ce nu se evalueză nu se predă sau nu se învață la același nivel”.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Schimbarea formării profesorilor și acordarea autonomiei școlilor sunt necesare pentru a implementa eficient inovațiile în curriculum, propuse de noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, susțin cercetătorii de la Unitatea de Cercetare în Educație (UCE) într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro. Iar ei mai atrag atenția că dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă.
Într-o poziție remisă miercuri, 5 martie, profesorii din comunitatea MERITO au arătat că în actuala formă a planurilor-cadru de liceu elevii din România studiază un număr mult prea mare de discipline, comparativ cu sistemele educaționale din alte țări europene, ceea ce fragmentează învățarea și împiedică aprofundarea reală a cunoștințelor. De aceea, ei propun reorganizarea materiei, astfel încât să existe o concentrare mai mare pe disciplinele fundamentale.
Lipsa clarității în modificările de bacalaureat se numără printre „aspectele mai puțin pozitive” pe care Federația Națională a Părinților – Edupart le-a semnalat în cazul proiectului de planuri-cadru pentru liceu: „Planurile-cadru promit un bacalaureat personalizabil, însă nu oferă încă detalii clare despre cum va funcționa acesta și ce impact va avea asupra accesului la universități”, a menționat federația, la 5 zile după punerea în consultare a proiectelor de planuri-cadru.
La examenul de bacalaureat din 2027, elevii ar fi urmat să susțină o probă de verificare a competențelor dintr-un trunchi comun de materii, indiferent de profil și de specializare, iar diferența va fi făcută de câțiva itemi de departajare pentru a obține nota maximă, spunea secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu într-un interviu video pentru Edupedu realizat în 2022.
Citește și:
Daniel David: Trebuie să regândim disciplinele de la liceu și legătura lor cu bacalaureatul
Reconsiderarea numărului de discipline la liceu, Istoria comunismului și Istoria evreilor-Holocaustul să fie unități de învățare, Religia să fie o oră la două săptămâni și modificarea legii educației – propunerile profesorilor Merito pentru planurile-cadru de liceu 2025
EXCLUSIV Schimbarea formării profesorilor și acordarea autonomiei școlilor, necesare pentru a implementa eficient inovațiile în curriculum, propuse de noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, susțin cercetătorii de la Unitatea de Cercetare în Educație
Dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă, susține Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării
VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze
Diana Ghimiși
Redacția
I.N.
Mihai Peticilă
1 comment
sofisme ….