EXCLUSIV Soluția profesorului Mircea Miclea pentru eficientizarea învățării: Teze unice introduse de anul viitor începând de la clasa a VI-a la Română, Matematică și Științe, care să aibă o pondere de 30-40% în media finală de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Națională / Elevii vor fi motivați să învețe și putem evalua școlile

Profesorul de științe cognitive Mircea Miclea, fost ministru al Educației și expert consultat constant de președinta Republicii Moldova Maia Sandu în reforma educațională de la Chișinău, a declarat pentru Edupedu.ro că soluția pe care o propune rapid pentru susținerea eficientă a învățării și pentru reformarea examenului de la clasa a VIII-a în România este introducerea tezelor unice începând chiar din septembrie 2025 la clasele a VI-a și folosirea notelor de la teze în admiterea la liceu, cu o pondere de 30-40% alături de Evaluarea Națională.

„Nu ar fi un efort de învățare în plus, ci ar fi doar un plus de seriozitate a învățării pe parcursul ciclului gimnazial”, a declarat Mircea Miclea pentru Edupedu.ro.

Fondatorul institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom propune ca tezele naționale să fie susținute de elevii de clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a la Română, Matematică și la Științe, „cu tot mai multe subiecte transdisciplinare pe parcursul anilor de studiu”. Subiectele ar urma să fie concepute de Ministerul Educației, iar corectarea să fie realizată de profesori din alte școli, folosind platforma de evaluare digitalizată introdusă de doi ani în corectarea lucrărilor elevilor de la Evaluarea Națională la final de clasa a VIII-a.

„Dacă îi anunț pe profesori și pe elevi din acest an, cred că se pot introduce deja de anul viitor [la clasele a VI-a, urmând a fi folosite mediile la admiterea la liceu peste 3 ani, când elevii finalizează clasa a VIII-a]. Nu cred că trebuie să așteptăm foarte multă vreme pentru o astfel de intervenție, care mi se pare că ar face și mai organic ciclul gimnazial, ar crește calitatea prestației didactice la toți profesorii, ar putea constitui în felul acesta și o modalitate mult mai obiectivă de evaluare a școlilor: care școală e mai bună primește mai mulți bani, care școala este mai slabă… pentru că în felul acesta poți compara o școală cu ea însăși. […] Și în felul acesta putem evalua școlile, putem evalua și profesorii, având o măsurătoare obiectivă, simplă, fără să complicăm lucrurile”, a explicat Mircea Miclea.

Acesta a precizat că tezele unice ar „stabili obiective clare pentru învățare pe parcursul ciclului gimnazial. Elevii au o deraiere în învățare și pentru că nu au ținte clare: ce anume trebuie să învețe pe parcursul gimnaziului. Ori, dacă știi că în fiecare an tu vei avea niște teze naționale care vor fi luate seamă la evaluarea finală la final de ciclu, atunci vei fi motivat să înveți”.

Declarațiile integrale acordate de profesorul Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, pe tema reformei examenelor de la finalul clasei a VIII-a:

Rep: Care este opinia dumneavoastră cu privire la examenul de final de gimnaziu și admiterea la liceu? Vedem acum propus un examen multidisciplinar, dar nu știm concret la ce discipline, dublat de un examen de admitere la liceu organizat pe o parte dintre locurile unei clase.

Mircea Miclea: Soluția pe care eu o propun este următoarea: începând cu clasa a VI-a se pot da teze unice, adică cu aceleași subiecte pentru toți elevii, la aceeași oră, cu aceeași grilă de codare în toată țara, la toate școlile, la Română, Matematică și la Științe, având aceste teze incluse subiecte din ce în ce mai multe de tip transdisciplinar, tocmai pentru a favoriza predarea de tip transdisciplinar. Așadar, din clasa a VI-a, a VII-a și a VIII-a se vor da astfel de teze. Tezele pot fi corectate nu de profesorii de la aceeași școală, ci de profesorii de la celelalte școli. 

În felul acesta am obține două lucruri: 

1. am stabili obiective clare pentru învățare pe parcursul ciclului gimnazial. Elevii au o deraiere în învățare și pentru că nu au ținte clare: ce anume trebuie să învețe pe parcursul gimnaziului. Ori, dacă știi că în fiecare an tu vei avea niște teze naționale care vor fi luate seamă la evaluarea finală la final de ciclu, atunci vei fi motivat să înveți. Deci ai obiective clare de învățare pe parcursul ciclului de studiu gimnazial. 
2. știm din studiile de specialitate că evaluarea pe parcurs este cea care consolidează învățarea. 

Prin urmare, prin aceste teze naționale la Română, Matematică și la Științe, cu tot mai multe subiecte transdisciplinare pe parcursul anilor de studiu, se poate face o evaluare a tuturor elevilor după aceleași standarde, care să aibă în final o pondere de 30-40% la media finală de la final de ciclu. Media la aceste teze naționale va avea o pondere de 30-40% în media finală la admiterea la liceu.

Și atunci se poate să rămână actuala Evaluare la Română și la Matematică, dar ai în același timp și evaluare pe parcurs. În felul acesta nici n-ai dubla meditațiile pe care trebuie să le facă părinții cu elevii lor, dar mai ales ai favoriza învățarea pe parcurs, ceea ce este mult mai bine pentru consolidarea învățării și ai da ținte clare de învățare pentru elevi pe parcursul anilor de studii; întrucât evaluarea se va face prin teze naționale, n-o să fie diferențe de notare, mai ales dacă corectarea acestora nu se face la școala respectivă. Se pot lua practicile de la Evaluarea Națională și se pot transfera în aceste teze la nivel național pe parcursul anilor pe studiu. 

Clasa a V-a ar trebui să fie o clasă de adaptare de la ciclul primar la ciclul gimnazial, deci nu aș sugera să se introducă astfel de teze naționale. Dar clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a ar beneficia de aceste teze și cred că ar fi o intervenție bine-venită.

Rep: De când ați vedea posibilă introducerea acestor teze naționale?
Mircea Miclea: Aceste teze naționale se pot introduce începând cu anul viitor. Dacă îi anunț pe profesori și pe elevi din acest an, cred că se pot introduce deja de anul viitor. Nu cred că trebuie să așteptăm foarte multă vreme pentru o astfel de intervenție, care mi se pare că ar face și mai organic ciclul gimnazial, ar crește calitatea prestației didactice la toți profesorii, ar putea constitui în felul acesta și o modalitate mult mai obiectivă de evaluare a școlilor: care școală e mai bună primește mai mulți bani, care școala este mai slabă… pentru că în felul acesta poți compara o școală cu ea însăși. Deci, să zicem, luăm școala X și comparăm performanțele ei la aceste teze naționale în anul 2026, apoi în 2027, apoi în 2028 și așa mai departe și vedem dacă școala respectivă a evoluat, adică dacă și-a îmbunătățit performanțele de învățare ale nevilor sau nu.

Și în felul acesta putem evalua școlile, putem evalua și profesorii, având o măsurătoare obiectivă, simplă, fără să complicăm lucrurile.

Rep: Dacă o vedeți introdusă de la anul la clasa a VI-a, înseamnă că peste 3 ani copiii ar putea da admiterea la liceu folosind notele de la Evaluarea Națională și notele de la tezele din clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a?

Mircea Miclea: Exact. Deci efectul principal ar fi consolidarea învățării pe parcurs și, cum am mai spus, ar fi și că ar oferi obiective foarte clare de învățare pe parcursul gimnaziului. Altfel, elevii nu sunt interesați foarte tare să învețe pe parcursul gimnaziului, doar în ultimă clasă de liceu se pregătesc pentru examinare luând meditații.

Rep: Față de varianta de examen introdusă prin Legea educației 1/2011, lipsesc de la testarea cu subiecte unice Limbile străine și Informatica. Ar fi prea mult ca elevii să fie testați și la ele, prin teze unice?

Mircea Miclea: Asta s-ar putea pilota, pentru a vedea în ce măsură aceste lucruri pot fi viabile. Nu cred că ar fi o dificultate deosebită. În principiu, nu facem altceva decât să evaluăm la modul sistematic, riguros la nivel național, ceea ce se învață. Nu ar fi un efort de învățare în plus, ci ar fi doar un plus de seriozitate a învățării pe parcursul ciclului gimnazial.

Rep: Sunteți de acord cu dublarea acestui examen multidisciplinar – fie compus din teze naționale, fie dintr-o reformare a evaluării naționale – cu o nouă testare la liceu, pe care să o susțină elevii pe 50% – 40% – 20% dintre locurile din aceleași clase?

Mircea Miclea: Toată evaluarea la finalul clasei a VIII-a, dacă analizăm complet această problemă, a primit o soluție foarte clară în urmă cu 14 ani, în Legea 1/2011. Această soluție a rezistat din păcate câteva luni, după care a fost modificată. Soluția era – așa cum este și în sistemul finlandez, așa cum are și logică – următoarea: clasa a IX-a trece la gimnaziu, când ai practic 10 clase de învățământ obligatoriu (clasa pregătitoare, plus nouă clase de învățământ primar și gimnazial). Astfel ajungi la 16 ani când, potrivit legislației naționale și internaționale a muncii, poți să intri pe piața muncii sau poți să continui școala. 

Atunci avea logică un examen de Evaluare Națională care să constate cum stă absolventul de învățământ obligatoriu; după aceea, el putea decide să își urmeze o carieră sau să meargă mai departe în sistemul de învățământ. Era sistemul finlandez, un sistem care, după cum știm, este unul dintre cele mai bine cotate sisteme din întreaga lume. Dar s-a abandonat această soluție. Acum suntem în situația în care 10 ani de zile s-a tot rumegat la nesfârșit o nouă lege a educației. Eu îi invit pe cei care au lucrat la această lege să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce a ieșit din 10 ani de pierdut vremea pe România educată. Să dea o soluție la această problemă, pentru că soluția pe care au dat-o e greșită. Dar încă o dată: au stat 10 ani cu această soluție și au pus-o în practică în această legislație. Nu cred că mai putem acuma iarăși să modificăm încă o dată legea, adică tot timpul modificăm legi în loc să executăm niște lucruri care sunt necesare.

Rep: Din perspectiva evoluției cercetărilor în științele cognitive, în științele educației și în urma analizei interacțiunilor din cabinet, dar și de la universitate, cu studenții dumneavoastră, s-a schimbat profilul adolescentului, profilul copilului din România? Aveți confirmată necesitatea de a modifica ciclurile de învățământ despre care vorbeați? Este nevoie acum, mai mult decât acum 15 ani, ca clasa a IX-a să treacă la gimnaziu, pentru a răspunde evoluției cognitive, emoționale a elevilor români?
Mircea Miclea: Cu siguranță noi constatăm că este o încetinire a maturizării, dar nu numai noi constatăm. Sunt studii nenumărate pe această temă: ritmul de maturizare socio-emoțională și cognitivă s-a redus semnificativ. Nu se mai trece acum de la adolescență direct la vârsta adultă, așa cum se trecea altădată, ci se trece la o vârstă adultă emergentă. Deci sunt dificultăți. Și atunci soluția ar fi fost aceasta. Dar, repet, soluția a fost acum 11 ani pusă în practică, apoi a fost anulată. Nu sper să se revină acum la o soluție care era viabilă și atunci și care e cu atât mai viabilă acum, dar care din păcate s-a infirmat legislativ, a fost respinsă după ce a fost introdusă în legislația.

Rep: Având în vedere șocul cultural și educațional pe lângă care am trecut, și vorbesc aici de avântul extremismului pe care l-am văzut la alegerile recente, din perspectiva dumneavoastră, care sunt urgențele noului guvern? Și n-aș spune pe educație, pentru că educația astăzi, cum vedem și în Executivul European, nu mai înseamnă o referire doar la școli. Avem nevoie de o perspectivă integrată.

Mircea Miclea: În primul rând trebuie să facă statul transparent. Trăim într-un stat care este confiscat de niște grupuri care au puterea în mână, mai ales structurile de putere, și atunci statul a fost confiscat de cei care îl utilizează pentru a-și gratifica propriile nevoi. Ce pensii speciale își dau, când ies la pensie, ce salarii au etc. Și vedem asta cu ochiul liber. Ca să nu mai zicem de faptul că guvernele se formează în fața directorului de la SRI. Asta știm, că avem mărturii în legătură cu Guvernul Ciucă. Prin urmare, ce cred că trebuie să facă următorul guvern este să facă statul transparent și să încerce să nu-l mai lase confiscat de anumite grupuri minoritare care utilizează statul pentru interesele proprii. Un stat transparent și un stat care e responsiv la dorințele cetățenilor, nu doar ale unor grupuri minoritare, va face să avem din nou încredere în stat.

Ceea ce s-a întâmplat în alegerile anterioare nu a fost atât expresia unei lipse de educație, a fost expresia unei revolte față de un stat confiscat, în care oamenii au simțit că nu sunt ascultați deloc. Sigur că întotdeauna este bine să creștem nivelul de educație, dar vreau să vă atrag atenția că narativa aceasta că totul trebuie rezolvat prin educație convine foarte bine acestor grupuri de interese care stau liniștite și continuă să utilizeze statul în folosul propriu, așteptând ca peste vreo 5-10 ani – că ăsta este ritmul de a produce efecte în sistemul de educație – să se schimbe eventual educația. Până atunci, ei sunt lăsați în pace. Deci ideea de a găsi ca singur țap ispășitor nivelul de educație este total greșită.

Rep: Și am văzut acum decizia Curții Constituționale (CCR) potrivit căreia declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. De asemenea, CCR a declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere.

Mircea Miclea: Cu am spus. Iată cum niște grupuri minoritare care însă au pârghiile puterii și fac parte din structurile de putere utilizează statul pentru a-și gratifica propriile interese, așa cum au făcut și până acum.

Informații de background

Edupedu.ro l-a contactat pe fostul ministru Mircea Miclea după ce ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că propune ca la finalul clasei a VIII-a Evaluarea Națională să nu mai fie susținută doar la Română și Matematică, ci la mai multe discipline, obiectivul pe termen de 5-10 ani fiind renunțarea cu totul la Evaluarea Națională și înlocuirea examenului de la final de gimnaziu cu portofoliul educațional în care notele să fie echivalente indiferent de școala de proveniență, datorită aplicării standardelor de evaluare.

Evaluare Națională standardizată formată din sub-teste din mai multe discipline, pe model francez – care are matematică, limbă franceză, istorie, geografie, științe – este propunerea oficială înaintată de ministrul Educației, Daniel David, viitorului Executiv, pentru a fi aplicată chiar de anul următor „dacă ne punem de acord”. Această nouă examinare ar urma să dispară într-un orizont de 5-10 ani când notarea de la clasă ar putea întruni condițiile pentru ca Evaluarea Națională să fie înlocuită cu portofoliul educațional, pe modelul din Finlanda (sursa și detalii).

Citește și:

Reformă majoră a Evaluării Naționale cu testare din mai multe discipline, iar în 5-10 ani renunțarea la examen și înlocuirea cu portofoliul educațional – este propunerea oficială a ministrului Daniel David: Are o funcție foarte mare pentru selecție, oricum l-am gândi, totuși, este un test punctual

BREAKING Ministrul Educației: Am putea schimba de anul viitor examenul de Evaluare Națională, care pentru mine e o problemă majoră, dacă ne punem de acord / Uitați-vă la examenul din Franța și apoi Finlanda, dacă nu vom fi creativi, așa vom face

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-ar ar putea să dispară când vom reuși să eliminăm discrepanțele între școli și între profesori, modalitatea de notare, anunță Daniel David: Poate mergem pe portofoliu

Recomandarea OECD pentru examenul românesc de la clasa a VIII-a: să includem și notele din clasele a VII-a și a VIII-a, într-un portofoliu educațional, în plus față de Evaluarea Națională multidisciplinară / Trebuie să ne extindem spre acest portofoliu – anunță ministrul David

Andreas Schleicher – OCDE, despre examenele de admitere la liceu: Dacă școlile fac judecăți independente, riscul este de creștere a inegalităților

Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OCDE: O provocare a educației din România este cea a relevanței, să predai mai puține lucruri, dar mai în profunzime / Să gândești ca un om de știință este mai important decât ceea ce știi la Biologie sau Chimie

Modelul francez de examinare a elevilor la sfârșit de gimnaziu: la ce materii sunt testările în Franța și cum arată evaluarea în țara care ar putea fi model pentru schimbări în Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, potrivit ministrului David

„Evaluarea finală” de școală generală în Finlanda, țară ce ar putea fi luată ca model pentru schimbări în Evaluarea Națională – clasa a VIII-a, potrivit ministrului Daniel David

Examenul de stat pentru elevii din Italia, la sfârșit de gimnaziu: la ce materii sunt testările scrise și cum se desfășoară interviul de examinare într-una din țările care ar putea fi model pentru schimbări în Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, potrivit ministrului David