Experiențe negative din copilărie, precum abuzul sau neglijarea, se asociază cu multiple probleme de sănătate mintală și fizică pe parcursul vieții / Asocierea poate fi influențată și de criza Covid – studiu al cercetătorilor UBB

640 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com – Skypixel
Adversitățile din copilărie – experiențe negative precum abuzul sau neglijarea – se asociază cu multiple probleme de sănătate mintală și fizică pe tot parcursul vieții, potrivit autorilor români ai unui studiu recent publicat într-un jurnal științific sub egida American Psychological Association. Studiul, anunțat vineri de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, îi are ca semnatari pe drd. Lia Oltean și lectorul Radu Șoflău, cercetători la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie al universității.
  • Studiul, intitulat “Adversitățile copilăriei, procesarea recompenselor și sănătatea în timpul epidemiei Covid-19: Rolul mediator al învățării bazate pe recompensă” (“Childhood adversity, reward processing, and health during the COVID-19 outbreak: The mediating role of reward learning”) este disponibil în Jurnalul “Psychological Trauma: Theory, Research, Practice, and Policy” și poate fi consultat aici

Potrivit sumarului făcut de UBB, autorii arată că, deși mecanismele care să explice asociarea dintre adversitățile copilăriei (abuz, neglijare etc.) și problemele de sănătate fizică și mintală de pe parcursul vieții sunt relativ puțin cunoscute, date recente arată că un astfel de mecanism de asociere ar putea fi procesarea recompensei (n.red.: cesta e un proces psihologic ce cuprinde răspunsul la stimulii de recompensă și formarea comportamentelor asociate).

UBB arată că studiul “oferă suport datelor existente în literatură și sugerează că adversitățile în copilărie reprezintă un factor de risc deopotrivă pentru indicatorii sănătății mintale (simptomele depresive și anxioase) și fizice. De asemenea, rezultatele sugerează că învățarea bazată pe recompensă ar putea fi singura dimensiune a procesării recompensei care explică aceste relații în mod consecvent. Chiar dacă rezultatele acestei cercetări indică faptul că impactul psihologic al pandemiei se asociază la rândul său cu indicatorii sănătății mintale (simptomele depresive și anxioase) și fizice, acesta nu influențează rolul mediator al învățării bazate pe recompensă”. 

  • Concluzia prezentată de UBB: “Împreună, aceste rezultate oferă sprijin pentru potențialul rol transdiagnostic al învățării bazate pe recompensă. Așadar, ele ar putea avea implicații clinice, sugerând țintirea învățării bazate pe recompensă în intervenții, mai ales în rândul persoanelor care raportează un istoric de adversități în copilărie”.

Studiul s-a desfășurat online, datele fiind colectate pe parcursul stării de urgență din România, pe un eșantion format din 419 adulți cu vârste cuprinse între 18 și 61 de ani (M = 27.32) care au completat o serie de instrumente de autoraportare. 

Foto: © Dreamstime.com / SkypixelDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Cercetării și Digitalizării pierde, la rectificare, 20 de milioane de lei din bugetul alocat cercetării, în timp ce fantomatica Academie a Oamenilor de Știință din România primește o suplimentare cu aproape jumătate de milion de lei

Bugetul alocat cercetării fundamentale și activităților de cercetare-dezvoltare, în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării este redus cu 20,4 milioane de lei prin rectificarea bugetară aprobată luni de guvern. În…
Vezi articolul

A doua plată parțială, de 100 milioane de lei, pentru datoria României către Agenția Spațială Europeană este prevăzută într-un nou proiect de hotărâre de guvern / Proiectul pentru prima plată parțială nu a fost aprobat încă

Plata sumei de 100.000.000 lei, reprezentând a doua plată parțială a contribuției restante a României către Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru anul 2024, este prevăzută într-un proiect de Hotărâre de…
Vezi articolul

La clasă, spune profesorul de geografie Daniel Anghel, puțini elevi știu de evenimente actuale: Ați văzut ce s-a întâmplat în Myanmar? – unul singur răspunde. Sunt prinși în lumea lor digitală / Cercetătoarea Carmen Cioflan, INFP, despre cutremurul de 7,7 care a provocat moartea a peste 3.500 de oameni: A fost atât de puternic, încât a fost înregistrat și în România

Cutremurul cu magnitudinea 7,7 produs în Myanmar pe 28 martie 2025 a fost unul dintre cele mai puternice evenimente seismice ale începutului de an, cu efecte devastatoare asupra populației și…
Vezi articolul

„România are decalaje importante față de marea majoritate a țărilor Uniunii Europene, în domeniul cercetării și inovării, din cauza subfinațării cronice din ultimele 3 decenii”, atrage atenția Asociația Ad Astra, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului cercetării și inovării, Ioan Boloș

Lipsa fondurilor alocate cercetării, a reformelor în domeniul științific au dus „la un adevărat exod al unora dintre cei mai capabili oameni din țară”, atrage atenția Asociația Ad Astra a…
Vezi articolul

Principalul program de lucru Orizont Europa pentru 2021-2022, ce prevede finanțări de 14,7 miliarde euro pentru digital, combaterea schimbărilor climatice și refacerea economică, a fost adoptat de Comisia Europeană

Comisia Europeană a adoptat principalul programul de lucru al Orizont Europa, pentru perioada 2021-2022, ce descrie obiectivele și zonele de interes care vor primi, în total, finanțări de 14,7 miliarde…
Vezi articolul