Experiențe negative din copilărie, precum abuzul sau neglijarea, se asociază cu multiple probleme de sănătate mintală și fizică pe parcursul vieții / Asocierea poate fi influențată și de criza Covid – studiu al cercetătorilor UBB

642 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com – Skypixel
Adversitățile din copilărie – experiențe negative precum abuzul sau neglijarea – se asociază cu multiple probleme de sănătate mintală și fizică pe tot parcursul vieții, potrivit autorilor români ai unui studiu recent publicat într-un jurnal științific sub egida American Psychological Association. Studiul, anunțat vineri de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, îi are ca semnatari pe drd. Lia Oltean și lectorul Radu Șoflău, cercetători la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie al universității.
  • Studiul, intitulat “Adversitățile copilăriei, procesarea recompenselor și sănătatea în timpul epidemiei Covid-19: Rolul mediator al învățării bazate pe recompensă” (“Childhood adversity, reward processing, and health during the COVID-19 outbreak: The mediating role of reward learning”) este disponibil în Jurnalul “Psychological Trauma: Theory, Research, Practice, and Policy” și poate fi consultat aici

Potrivit sumarului făcut de UBB, autorii arată că, deși mecanismele care să explice asociarea dintre adversitățile copilăriei (abuz, neglijare etc.) și problemele de sănătate fizică și mintală de pe parcursul vieții sunt relativ puțin cunoscute, date recente arată că un astfel de mecanism de asociere ar putea fi procesarea recompensei (n.red.: cesta e un proces psihologic ce cuprinde răspunsul la stimulii de recompensă și formarea comportamentelor asociate).

UBB arată că studiul “oferă suport datelor existente în literatură și sugerează că adversitățile în copilărie reprezintă un factor de risc deopotrivă pentru indicatorii sănătății mintale (simptomele depresive și anxioase) și fizice. De asemenea, rezultatele sugerează că învățarea bazată pe recompensă ar putea fi singura dimensiune a procesării recompensei care explică aceste relații în mod consecvent. Chiar dacă rezultatele acestei cercetări indică faptul că impactul psihologic al pandemiei se asociază la rândul său cu indicatorii sănătății mintale (simptomele depresive și anxioase) și fizice, acesta nu influențează rolul mediator al învățării bazate pe recompensă”. 

  • Concluzia prezentată de UBB: “Împreună, aceste rezultate oferă sprijin pentru potențialul rol transdiagnostic al învățării bazate pe recompensă. Așadar, ele ar putea avea implicații clinice, sugerând țintirea învățării bazate pe recompensă în intervenții, mai ales în rândul persoanelor care raportează un istoric de adversități în copilărie”.

Studiul s-a desfășurat online, datele fiind colectate pe parcursul stării de urgență din România, pe un eșantion format din 419 adulți cu vârste cuprinse între 18 și 61 de ani (M = 27.32) care au completat o serie de instrumente de autoraportare. 

Foto: © Dreamstime.com / SkypixelDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ordinul prin care i s-a retras titlul lui doctor fostului premier Victor Ponta a fost anulat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în pofida unei hotărâri definitive din 2020

O sentință pronunțată săptămâna aceeasta de Înalta Curte de Casație și Justiție „anulează Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 4662/01.08.2016”, adică ordinul prin care fostului premier Victor Ponta…
Vezi articolul

Așteptările mediului universitar european de la viitorul comisar român responsabil cu Educația, Roxana Mînzatu: „să demonstreze că înțelege cu adevărat că învățământul superior înseamnă mai mult decât predarea unor competențe” / Nemulțumiri față de separarea cercetării de educație, în noua formulă a Comisiei

Separarea cercetării de educație în două portofolii separate, în cadrul viitoarei Comisii Europene, a trezit nemulțumire în rândul responsabililor din mediul universitar european, care apreciază că Roxana Mînzatu, propusă să…
Vezi articolul

EXCLUSIV Rezistența la „enormele presiuni politice” este principala „problemă” a funcționării CNATDCU – acuză 8 membri ai conducerii instituției și Adrian Miroiu, președintele comisiei care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat adusă premierului Ciucă. Profesorii se solidarizează cu vicepreședinții Dumitru, Andruh și Banabic

Opt membri ai Consiliului General CNATDCU – conducerea instituției care soluționează plagiatele – își afirmă susținerea față de vicepreședinții forului, Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic, și vin cu…
Vezi articolul