Impozit de soldaritate pe toate veniturile din salarii, pensii, chirii, dividende, rente mai mari de 3.200 lei net şi abrogarea sau amânarea Legii pensiilor, propunerile unui institut al Academiei Române pentru ca statul să aibă resurse suplimentare

4.032 de vizualizări
Impozitul de solidaritate pe toate veniturile de 3.200 lei net pe lună este propus de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române care au realizat un raport social privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra standardului de viață al populației. Raportul a fost lansat pe 26 aprilie şi conţine recomandări pentru autorităţi pe mai multe tipuri de măsuri.

Raportul citat mai recomandă şi abrogarea sau prorogarea Legii pensiilor, adoptată în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei, creşterea indemnizaţiei de şomaj pentru două luni la 1.000 de lei sau reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia locală.

„Intervenţia pentru a salva cât mai multe vieţi -deci cât mai mult din patrimoniul uman al României – necesită un efort colectiv din partea tuturor membrilor societăţii. La baza efortului colectiv stau o serie de valori definitorii pentru noi ca societate: compasiunea, iubirea şi solidaritatea faţă de semenii aflaţi în nevoie, afirmarea demnităţii umane. Transpunerea în practică a valorilor respective înseamnă participarea la un efort comun în lupta împotriva răspândirii pandemiei şi a combaterii efectelor sale socio-economice. Cum această luptă are mare nevoie de resurse suplimentare, excepţionale, contribuţia în plan economic poate să fie şi sub forma unui impozit de solidaritate„, scriu cercetătorii în raport.

Impozitul de solidaritate pe care îl propunem reprezintă un impozit direct pe o perioadă determinată, universal, fără nicio excepţie, de la un anumit prag al veniturilor în sus, indiferent
de sursa acestora. Impozitul de solidaritate ar include:

• veniturile din muncă
• veniturile din pensii
• veniturile din capital şi proprietate

Pragul pe care îl propunem pentru impozitul de solidaritate este de 3.200 lei / lunar, respectiv valoarea salariului mediu net în februarie 2020. Tot ce depăşeşte acest prag, indiferent de sursa de venit (salarii, pensii, chirii, dividende, rente) intră sub incidenţa impozitului de solidaritate.

Cu alte cuvinte, primii 3.200 de lei de venit net (după plata contribuţiilor şi a impozitului pe venit, în cazul salariilor şi pensiilor) nu sunt impozitaţi deloc prin impozitul de solidaritate, ci numai tranşa de venit dincolo de pragul de 3.200 lei lunar. Cota de impunere poate fi stabilită de decidentul politic în funcţie de criterii fiscale şi de rezervele de solidaritate ale societăţii„, explică cercetătorii.

Potrivit acestora, impozitul de solidaritate prezintă o serie de avantaje, enumerate mai jos:

• „are o perioadă determinată: de la câteva luni până la un an; spre deosebire de tăierile de salarii din anul 2010, oamenii vor avea orizontul revenirii la normalitate; Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială

• este universal şi cu adevărat solidar: toţi cei cu venituri lunare nete de peste 3.200 lei plătesc, fără nicio excepţie (este binecunoscut că prima excepţie atrage după sine o sumedenie de alte categorii socio-profesionale);

• este moral dezirabil, deoarece este just ca acei care au mai mult să contribuie mai mult; în acest fel, solidaritatea clamată de liderii politici îmbracă o formă concretă; e momentul să învăţăm din lecţiile trecutului, iar costurile sociale ale crizelor să fie mai corect distribuite în populaţie, nu doar pe umerii celor cu venituri mici şi medii;

• rezolvă temporar problema controversată a pensiilor „speciale”, fără a fi nevoie de revizuirea legislaţiei acestora; şi poate fi un exerciţiu de utilă acomodare în vederea rezolvării definitive a problemei pensiilor „speciale”, prin impozitarea acestora

• evită măsurile de austeritate, economic contraproductive, de tipul tăierilor de salarii din 2010, care dezbină societatea şi incită grupuri şi categorii socio-profesionale unele împotriva altora;

• este în linie cu măsura luată de guvernele din toate timpurile şi toate locurile în situaţie de tip economie de război: obţinerea de venituri fiscale excepţionale prin impozite excepţionale;

• este o formă compensatorie prin care „câştigătorii tranziţiei” dau ceva înapoi societăţii.”

Raportul integral „Pandemia și standardul de viață. Politici de protecție socială” este disponibil pe Biblioteca virtuală de Sociologie la următorul link: http://bibliotecadesociologie.ro/lansare-raport-social-pan…/

FOTO: ICCV


6 comments
  1. Taxa mea de solidaritate se va duce pe măștile si dezinfectantii folositi/folosite ca sa nu ma îmbolnăvesc si apoi să-i îmbolnăvesc și pe alții. După ce operezi zeci de cataloage după ce le-au mai vanturat si altii, după ce stai in clasa la examene naționale cu macar 8 elevi si un alt coleg, după ce voi colecta zeci de manuale de la elevi, depozita, dracu stie pe unde, ca apoi sa le duc la scoala cu taxiul sau camionul, ce taxa de solidaritate mai vor?

  2. Taxe, taxe, taxe. De ce nu vin cu propunerea ca să se elimine pensiile speciale?! Li se pare mare un salariu de 3200?! Ce salarii au dânșii? Dacă e solidaritate, sa vina cu propunerea ca x% din impozitul luat sa fie redirecționat! Sa contribuie parlamentarii, judecătorii, notarii, procurorii care sunt la pensie cu cca 80%din pensia care nu o merită.

  3. Ca cetatean al acestei tari, am dreptul sa cunosc CINE conduce respectivul for – CV + apartenenta politica a respectivelor persoane. Nu sunt impotriva solidaritatii, dimpotriva, insa trebuie sa cunoastem CINE are aceasta initiativa. Motivul: simplu. 1. cetateanul are dreptul sa verifice actiunile statului, atata timp cat il sustine. 2. Statul roman ne-a tras pe sfoara permanent. Asadar?!?!

  4. Sa inceapa cu anularea pensiilor speciale! Apoi sa mai faca inca o data calculele sa vada daca mai e nevoie de impozite si taxe suplimentare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Anatolie Topală, ministrul Educației din Republica Moldova: Accesul la infrastructură de cercetare din România și granturile comune sunt un sprijin enorm care adaugă valoare la ceea ce facem noi pentru a-i sprijini pe tineri să vină înspre știință

Anatolie Topală, ministrul Educației din Republica Moldova, a declarat la ceremonia de deschidere a Conferinței Smart Diaspora 2023 organizată la Timișoara, că „accesul la infrastructură de cercetare din România și…
Vezi articolul

Acces gratuit la tratamente psihologice pentru insomnie, într-un program organizat la Universitatea Babeș-Bolyai / Proiectul face parte dintr-o cercetare de doctorat făcută sub coordonarea profesorului Daniel David, ministrul Educației

Tratamente psihologice pentru insomnie, ghidate de specialiști, sunt disponibile gratuit în cadrul unui program dezvoltat în acest sens în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, potrivit unui comunicat al instituției. Acesta…
Vezi articolul

Ministerul Educației și Cercetării a greșit calculele din Metodologia privind finanțarea cercetării în universități, copiate din metodologia de acum un an / Instituția emite o rectificare și corectează și referințele la două metarankinguri universitare diferite, în loc de unul

O serie de rectificări au fost publicate, luni, în Monitorul Oficial pentru un ordin recent al Ministerului Educației și Cercetării, prin care era aprobată Metodologia finanțării cercetării din universități în…
Vezi articolul

Profesorul Radu Vancu: Competiția Centre de excelență (CoEx) – o ecuație cu mai multe necunoscute. Propuneri și temeri privind finalizarea celei mai mari competiții de cercetare organizate până acum în România

Am semnalat, în lunile din urmă, disfuncții îngrijorătoare în modificările aduse de ministrul Daniel David educației – care, așa cum am tot avertizat, au generat efecte distructive într-un domeniu oricum…
Vezi articolul

Principalul program de lucru Orizont Europa pentru 2021-2022, ce prevede finanțări de 14,7 miliarde euro pentru digital, combaterea schimbărilor climatice și refacerea economică, a fost adoptat de Comisia Europeană

Comisia Europeană a adoptat principalul programul de lucru al Orizont Europa, pentru perioada 2021-2022, ce descrie obiectivele și zonele de interes care vor primi, în total, finanțări de 14,7 miliarde…
Vezi articolul