Fără lucrare de licență la Limbi Străine: Decizia facultății din cadrul Universității din București stârnește riposta a zeci de profesori și studenți / „Ne dorim cu toții în România specialiști care să aprecieze valoarea unei opere originale și să condamne furtul intelectual”

O decizie a conducerii Facultății de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) din cadrul Universității din București de a renunța, anul acesta, la lucrarea de licență ca parte a finalizării studiilor universitare a stârnit o reacție negativă masivă în rândul cadrelor didactice și al studenților. Peste 120 de universitari, absolvenți și studenți din cadrul facultății au semnat o scrisoare deschisă, care din informațiile Edupedu.ro urmează să fie transmisă oficial mâine dimineață și care solicită conducerii FLLS să revină asupra deciziei, insistând pe valoarea proiectului de licență pentru formarea academică a studenților.

Scrisoarea deschisă, care așteaptă încă semnături înainte să fie transmisă, vine după ce Consiliul Facultății FLLS a hotărât, pe 15 septembrie 2021, ca în acest an universitar să se renunțe la proiectul de licență ca modalitate de finalizare a studiilor de licență pentru domeniile de studii limbă și literatură, limbi moderne aplicate, traducere și interpretare, în cazul cărora sunt reintroduse probe scrise. Se păstrează proiectul de licență doar pentru programele de studii culturale (studii americane și studii iudaice).

În scrisoare, semnatarii – inclusiv 14 profesori, 10 conferențiari, 12 lectori și 7 asistenți (până în momentul redactării acestui articol) – își exprimă “îngrijorarea cu privire la urmările pe care recenta decizie de suspendare a lucrării de licență ca modalitate de finalizare a studiilor în domeniul „Filologie – Limbă și Literatură” le va avea asupra parcursului universitar al studenților noștri”.

Ei insistă pe valoarea etică pe care o are acest instrument academic și menționează riscurile legate de plagiat:

• “O astfel de lucrare este esențială pentru cultivarea unei exprimări cursive și elegante în scris, atât în limba română, cât și în limba străină învățată, a eticii academice, a curiozității științifice, a capacității de sinteză și a gândirii critice, fiind, totodată, una dintre puținele, dacă nu chiar singura ocazie când studenții noștri se pot deprinde cu normele de redactare academică și cu rigurozitatea alcătuirii unui proiect de cercetare și a susținerii acestuia în fața unei comisii de specialitate. Ne dorim cu toții în România specialiști care să aprecieze valoarea unei opere originale și să condamne furtul intelectual.“

Scrisoarea este semnalată luni, pe Facebook, de către Bogdan Ștefănescu, reprezentant al Departamentului de Engleză din cadrul FLLS. Acesta apreciază că, în cadrul Consiliului FLLS (din care și el face parte), “dacă votul reprezentanților studenților este cumva explicabil (nu și scuzabil), cel al profesorilor este mai greu de înțeles”. El comentează:

• “Cum ne justificăm renunțarea la adevărata demonstrație finală a competențelor și calităților filologice? Se poate concepe un filolog, adică un specialist în folosirea și înțelegerea discursului, care să nu fie în stare să creeze un text de cîteva (puține) zeci de pagini, măcar și în limba română?!”

Postarea lui Bogdan Ștefănescu, integral:

Scrisoarea deschisă semnalată de Bogdan Ștefănescu și care urmează să fie transmisă oficial marți dimineață:

„Scrisoare deschisă pentru reevaluarea suspendării lucrării de licență la FLLS (UB)

Onorată doamnă decan,

Stimați colegi, studenți și alumni,

Dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la urmările pe care recenta decizie de suspendare a lucrării de licență ca modalitate de finalizare a studiilor în domeniul „Filologie – Limbă și Literatură” le va avea asupra parcursului universitar al studenților noștri. Apreciem că o astfel de lucrare este esențială pentru cultivarea unei exprimări cursive și elegante în scris, atât în limba română, cât și în limba străină învățată, a eticii academice, a curiozității științifice, a capacității de sinteză și a gândirii critice, fiind, totodată, una dintre puținele, dacă nu chiar singura ocazie când studenții noștri se pot deprinde cu normele de redactare academică și cu rigurozitatea alcătuirii unui proiect de cercetare și a susținerii acestuia în fața unei comisii de specialitate. Ne dorim cu toții în România specialiști care să aprecieze valoarea unei opere originale și să condamne furtul intelectual.

Mai mult, fiind primul pas în cercetare, lucrarea de licență reprezintă pentru fiecare student un exercițiu benefic de autocunoaștere și descoperire a intereselor sale științifice. De asemenea, sfaturile și îndrumarea profesorului coordonator pot fi esențiale nu doar pentru formarea unui bagaj solid de cunoștințe și aptitudini, ci și pentru deprinderea unei metode de lucru și a unor principii solide, profesionale sau de viață. Considerăm, prin urmare, că această modalitate de evaluare trebuie să fie cel puțin complementară, dacă nu chiar prioritară celei propuse, dat fiind că testează alte aptitudini decât un examen sumativ, aptitudini fundamentale parcursului academic și nu numai.

Observăm că majoritatea masteratelor din țară și din străinătate își fundamentează programele de studii pe dezvoltarea abilităților de cercetare ale studenților, formând astfel specialiști capabili să lucreze în învățământul superior sau în centre de cercetare și totodată reprezentând un punct de plecare solid în parcursul doctoral al studenților cu aptitudini academice. De aceea, foarte adesea, modalitatea de admitere la aceste programe include sau presupune prezentarea unui rezumat al lucrării de licență sau redactarea unui proiect de cercetare original. Considerăm, așadar, că finalizarea studiilor de licență prin redactarea unei lucrări științifice înlesnește și, în anumite cazuri, condiționează (sic!) accesul studenților noștri la ciclurile superioare ale învățământului universitar.

Deși înțelegem că mulți dintre absolvenții noștri optează pentru această facultate din rațiuni practice și urmăresc o altfel de carieră decât cea didactică sau de cercetare, considerăm că menținerea lucrării de licență ca modalitate de evaluare finală nu îi văduvește pe aceștia de nicio oportunitate, ci doar asigură prestigiul și relevanța diplomei lor pentru cât mai multe domenii de activitate. În acest sens, vă mai aducem la cunoștință că cele mai importante facultăți de limbi străine din Europa încurajează studenții să redacteze lucrări de licență, punându-le la dispoziție diferite materiale auxiliare și sesiuni de tutorat, ca mai apoi să publice chiar pe site-ul lor cele mai bune cercetări. Ne temem că acest precedent ar deconecta facultatea noastră de la practica europeană, zădărnicind astfel eforturile colective de îmbunătățire a calității programelor educaționale.

Din aceste considerente, solicităm reevaluarea deciziei luate cât mai curând cu putință.

Cu aleasă considerație,

Semnatari (actualizat 10.10.2021)” – vezi documentul disponibil pentru semnare, cu lista semnatarilor.

Citește și:

Marian Preda, rectorul Universității București: 70% din studenții la master lucrează și la fel 30% din studenții la licență / Adaptare pentru viitor – În loc să dăm diplome de licență, de master, o să putem să construim diplome pentru micro-competențe