Fetele au rezultate mai bune decât băieții la citire: Care sunt cauzele și ce pot face școlile? – Raport OECD

4.326 de vizualizări
ce-a vrut să spună autorul
Foto: © Dreamstime.com
O problemă semnalată de testele PISA este resimțită și în România, ca în mai toate țările unde s-a desfășurat evaluarea internațională din 2018: diferența dintre rezultatele fetelor și ale băieților la capitolul citire. Anume, că este mai probabil ca băieții să aibă rezultate mai slabe decât colegele lor. Pentru a răspunde acestei probleme, școlile și profesorii au câteva modalități de acțiune, de la reguli disciplinare la testare și la întărirea legăturilor dintre profesori și elevi, arată o nouă analiză a departamentului pentru educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
  • În medie, la testele PISA 2018, fetele au înregistrat rezultate mai bune decât băieții la citire. Fenomenul s-a făcut simțit și în România, unde fetele au avut, în medie, un avantaj semnificativ statistic de 34 de puncte în fața băieților, la citire, domeniu în care elevii români au înregistrat în ansamblu 428 de puncte – considerabil mai puțin decât media de 487 la nivel OECD.

Analiștii OECD încearcă să identifice cauzele acestei situații și ce e de făcut, coroborând în acest sens rezultatele studiului PISA cu cele ale evaluării internaționale realizate în rândul profesorilor, TALIS. Ei ajung, astfel, la trei concluzii:

  • Rezultatele băieților la capitolul citire par să fie influențate mai puternic, în sens negativ, de problemele disciplinare de la clasă, comparativ cu rezultatele fetelor.
  • Rezultatele băieților înregistrează îmbunătățiri considerabile atunci când există legături pozitive mai puternice între profesori și elevi.
  • Băieții tind să aibă rezultate la fel de bune sau chiar mai bune decât ale fetelor în școlile cu o cultură mai puternică în cea ce privește testarea elevilor, pe de o parte, responsabilizarea și evaluarea profesorilor, pe de altă parte. 

OECD arată că, în general, rezultatele PISA au fost influențate de inegalități mari între diverse categorii de elevi, din medii avantajate și dezavantajate. Dar notează că, surprinzător, rezultatele variază și în funcție de gen, indiferent de mediul socio-economic din care provin copiii. O astfel de diferență se face simțită la capitolul citire.

Analiza OECD arată că fetele și băieții sunt crescuți, adesea, în medii de familie și sociale diferite, din cauza stereotipurilor de gen. Aceasta face să apară interese, aspirații și atitudini diferite față de învățare, iar stereotipurile de gen continuă să existe și în clasă. Fenomenul poate să explice, parțial, de ce fetele și băieții au rezultate diferite: pe când fetele au o performanță mai bună în general la citire, băieții tind, în multe țări, să aibă rezultate mai bune la matematică.

Probleme de disciplină

În cazul relațiilor din clasă, astfel de diferențe se fac simțite și în cazul problemelor de disciplină: acestea tind să îi influențeze mai mult pe băieți, decât pe fete. Cu cât profesorii percep probleme disciplinare mai mari la clasă, conform evaluării TALIS, cu atât se fac simțite diferențe mai mari între fete și băieți, la citire, în școlile respective.

Analiza OECD speculează că, “probabil, băieții sunt mai afectați de deteriorarea condițiilor de învățare, deoarece ei sunt expuși unei presiuni mai mari din partea colegilor, decât fetele. În general, băieții par să fie mai puțin capabili decât fetele să își păstreze concentrarea asupra învățării, atunci când apar probleme de disciplină în școli”.

Speculații sunt avansate și în sens invers: “Se poate, de asemenea, ca cititul să fie mai atractiv pentru fete, dacă exercițiile profesorilor favorizează conștient sau inconștient abilitățile verbale și de comunicare, care se maturizează mai devreme în cazul fetelor, decât în cel al băieților.

Legăturile profesor-elev

Aceeași analiză arată că băieții tind să beneficieze mai mult decât fetele, de pe urma unor legături pozitive strânse cu profesorii. În școlile unde profesorii consideră că există relații strânse între cadrele didactice și elevi, disparitățile de gen, în privința rezultatelor la citire, sunt mai mici..

Aceasta sugerează, conform analizei citate, că la vârsta de 15 ani (a elevilor participanți la PISA), băieții au nevoie într-o măsură mai mare decât fetele ca profesorii să îi ajute să-și reglementeze propriul comportament și să se concentreze pe rezultatele de învățare.

Pentru îmbunătățirea relației profesor-elev e nevoie ca profesorii să petreacă mai mult timp împreună cu elevii în afara orelor obișnuite, în activități extracurriculare de exemplu.

Cultura testării și evaluării în școală

OECD mai arată, în analiza sa, că este mult mai probabil ca băieții să dea rezultate la fel de bune sau mai bune decât fetele, la citire, în școlile cu o cultură mai puternică a evaluării elevilor, dar și a responsabilizării și evaluării profesorilor. Cu cât sunt testați mai des elevii de către profesori, cu atât scade diferența dintre rezultatele băieților și ale fetelor la citire, in favoarea băieților. Acest lucru sugerează că băieții beneficiază mai mult de pe urma testării regulate, pentru a se putea concentra mai mult asupra activității școlare. Există, însă, și posibilitatea ca fetele să manifeste anxietate sporită din cauza testării frecvente.

Totodată, în școlile care acordă o atenție mai mare nevoii ca profesorii să se simtă responsabili pentru rezultatele elevilor, băieții au rezultate mai bune la citire. Același lucru este valabil în școlile unde profesorii sunt evaluați extern mai des. Printre posibile explicații: interesul crescut al profesorilor de a-i sprijini pe elevii cu rezultate mai slabe, categorie în care băieții sunt suprareprezentați la capitolul citire.

Analiza completă a OECD poate fi consultată aici
Citește și: Fata profesoară, băiatul polițist. Cât de puternice sunt diferențele de gen și stereotipurile impuse de societate, în formarea imaginii despre viitor a copiilor preșcolari? Chiar mai puternice decât mediul social și economic – raport OECD


2 comments
  1. Ritmul de dezvoltare este diferit.Ceea ce e normal.Dar „șmecherii” transforma orice într-o problemă. Ai copilul puțin mai energic sau aiurit?E bolnav,are ADHD!Are nevoie de medicamente!Si tot așa.

  2. De ce ar reprezenta o problema? Nu înțeleg motivul pentru care e astfel catalogată drept o „problemă” această întemeiată observație, care e, pe bună dreptate, adevărată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Jocurile de noroc au fost „încercate” de aproape un sfert dintre liceeni cu vârste de până la 18 ani, iar 1 din 8 a avut prima interacțiune cu acestea înaintea vârstei de 14 ani – Raport: Intervențiile de prevenție trebuie gândite pentru vârste mai mici de 18 ani, ideal din gimnaziu

Jocurile de noroc, la care, teoretic, legea interzice accesul minorilor, atrag un număr foarte mare de elevi, începând chiar de la vârste mai mici de 14 ani,  iar ele „nu…
Vezi articolul

Tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, deși România e țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute și nu are vreo strategie pentru alfabetizarea media – Raport al Comisiei Europene

România se remarcă printre țările europene cu cea mai mare pondere a tinerilor care cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele digitale pentru a identifica dezinformările. Dar…
Vezi articolul
Domnica Petrovai

Domnica Petrovai, psihoterapeut: Cred că investiția în starea de bine a adulților – profesori și părinți – este cea mai valoroasă, pentru că are un impact direct asupra copiilor. Este copleșitor sentimentul de neîncredere, cu impact foarte puternic și asupra rezultatelor școlare

„Cred că vom avea copii mai încrezători, dacă vor trăi și vor învăța în comunități – cum este școala – și în familii, unde starea de bine va fi la…
Vezi articolul

Generația 2023. Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație / Educația a avut 16 miniștri în acești 12 ani

Generația tinerilor care au terminat clasa a XII-a în 2023 a intrat în școală la un an după ce fusese adoptată actuala lege a Educației. Pentru că era proaspăt aprobată,…
Vezi articolul