Finanțarea publică pentru universitățile românești a reatins în 2020 nivelul din 2008, când a început prăbușirea / Creșterea s-a suprapus unei scăderi abrupte a numărului de studenți și profesori – analiză europeană

Fondurile publice pentru universitățile românești au atins, anul trecut, nivelul din 2008, când finanțarea s-a prăbușit în urma crizei economice, arată cel mai recent raport pe această temă al Asociației Europene a Universităților, publicat în aprilie a.c.. Analiza arată că pragul din 2008 a fost atins anul trecut după ce investițiile publice în universități se apropiaseră la doar câteva procente diferență în 2019. Ce înseamnă această evoluție, în funcție de nevoile sistemului universitar local și în comparație cu ceea ce se întâmplă în alte țări europene?

Analiza citată – Public Funding Observatory Report 2020/2021 – part 2 – arată că, în timp ce finanțarea publică în universitățile românești, ca valoare, a revenit în 2019 foarte aproape de nivelul din 2008, numărul studenților a scăzut accelerat, cu aproape 30%. O scădere așa de abruptă a numărului de studenți, însoțită de o scădere sau stagnare a finanțării în 2019/2008, se mai întâlnește în doar două alte țări europene – Lituania (scădere de peste 40% a populației de studenți) și Slovacia. O scădere comparabilă a populației studențești se mai înregistrează în Estonia, pentru care ultimele date disponibile în analiza citată sunt din 2017, precum și în Cehia.

Dintre toate aceste țări, doar Slovacia se mai apropie, ca România, de nivelul de finanțare înregistrat în 2008, celelalte confruntându-se în continuare cu o finanțare mult redusă față de cea de acum 13 ani.

• Raportul arată că țările cu cea mai consistență creștere a finanțării publice pentru învățământul superior înregistrează și o creștere considerabilă a numărului de studenți – așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazurile Turciei, Germaniei, Austriei, Belgiei, Olandei. În alte țări est-europene se face simțită o evoluție aparte: în Polonia, Ungaria sau Slovenia, finanțarea publică a crescut față de nivelul din 2008 (cu circa 30% în cazul Poloniei) în pofida unei scăderi considerabile a numărului de studenți.

România face parte, totodată, din rândul relativ restrâns al țărilor care înregistrează, pe lângă o scădere a numărului de studenți, și o scădere a personalului universitar, anume a personalului academic. Este o situație care se mai întâmplă – cu un echilibru în privința personalului academic/non-academic sau cu o balanță înclinată spre personalul non-academic – în doar trei alte țări: Cehia, Irlanda, Italia, Slovacia.

Progresul din ultimii ani, amenințat de criza produsă de pandemie. Care e situația României, din punct de vedere al finanțării universităților?

Potrivit Asociației europene, datele din 2019, colectate din peste 30 de țări, confirmă tendința generală de îmbunătățire a finanțării publice pentru universități, tendință ce se simte din 2015, dar acest “progres lent, totuși constant spre refacere este acum grav amenințat de criza economică produsă de pandemie”.

În cazul României, datele din raport arată că țara se numără printre ultimele din Europa din punct de vedere al creșterii medii anuale a finanțării publice pentru învățământul superior, în rândul celor 20 de țări care au înregistrat creștere (cu o medie anuală de sub 2%). Alte 12 sisteme nu au reușit să înregistreze medii pozitive în evoluția finanțării 2008/2019.

Raportul analizează și evoluția investițiilor publice în universități raportată la evoluția PIB. Din acest punct de vedere, România se încadrează, alături de patru alte țări (Franța, Ungaria, Polonia și Slovenia, în grupul țărilor care au avut investiții în creștere, dar sub rata de creștere a PIB. Aceasta, în timp ce majoritatea țărilor vest-europene au avut o rată a investițiilor superioară ratei de creștere a PIB, iar restul țărilor europene, plus țări precum Spania sau Italia, au avut scăderi pentru ambii parametri.

România, alături de Slovacia și Irlanda, conduce clasamentul european al creșterilor finanțării publice pentru universități în 2020 comparativ cu 2019 (15% în cazul României, circa 17% în cazul Slovaciei și Irlandei). Potrivit raportărilor luate în considerare în analiza Asociației europene, această creștere a finanțării pentru universitățile românești s-a simțit pozitiv în cercetare, predare, personal, având un impact negativ în privința infrastructurii.

În România, potrivit datelor din raport, finanțarea publică (de bază, competitivă și din fonduri europene) reprezintă 80% din totalul finanțării.

• Finanțarea publică preliminară a învățământului superior românesc a fost în 2020 de aproape 1 miliard de euro (4.589.258.000 lei), potrivit datelor Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS).

Raportul detaliat poate fi consultat aici