Fizicianul Cristian Presură: Am eșuat. Deciziile nu mai sunt în penițele unor intelectuali și în argumentele unor profesori, ci în mâinile “soldaților” săi (medicii) și ale “generalilor” (de azi, probabil e adevărat și la propriu)

8.728 de vizualizări
Cristian Presură / Foto: Universitatea București
Am eșuat. Când lumea s-a speriat că masca scade concentrația de oxigen, am făcut experimente pe mine să arat că nu e așa. Nu mă așteptam să fie altfel, pentru că metoda științifică nu îmi dădea alt răspuns. Când a apărut sperietoarea că în mască sunt viermi, am filmat cu microscopul meu să arăt că nu sunt. Nu mă așteptam să găsesc viermi, pentru că aceeași metoda științifică îmi spunea care este rezultatul probabil.

Când au apărut temeri împotrivă vaccinului, am făcut o serie de trei videouri cu Valentin Nădășan în care specialiștii în medicină au demonstrat, apelând la metoda științifică, cum fiecare temere era nefondată. Toate acestea și multe altele sunt exemple prin care eu și colegii mei am încercat să oprim acele zvonuri ale teoriilor conspiraționiste care, crescând, au generat criza medicala în care ne aflam.

Am eșuat.

Viața multor oameni atârnă azi de un fir de ață, într-un sistem medical copleșit. Ca într-un război, deciziile nu mai sunt acum în penițele unor intelectuali și în argumentele unor profesori, așa cum erau înainte de escaladarea „războiului”, ci în mâinile “soldaților” săi (medicii) și ale “generalilor” (de azi, probabil e adevărat și la propriu). Nu îmi vine să mai scriu pe acest subiect, mă uit și eu copleșit la jurnalele de pe front care apar zi de zi și sper ca acest coșmar să se termine cât mai curând. Apoi însă, trebuie să regândesc la rece situația.

Pentru că, da, am eșuat.

Unde am greșit? De ce nu a avut succes folosirea metodei științifice, acea metodă care mi-a îndrumat viață din momentul când am rezolvat primele ecuații de matematică? Cum se poate ca oamenii să nu înțeleagă elemente de bază ale acestei metode, cum ar fi faptul că validarea se face prin măsurători, că acestea au interpretări statistice și că știința are mereu incertitudini? Că noi oamenii trebuie să luam mereu deciziile urmărind compasul nostru moral dar și metoda științifică, luând act de incertitudinile pe care le are și cântărind toate consecințele actelor noastre? Cum am putea deveni o civilizație cosmică, gata să descopere depărtările galaxiilor, adevărul din spatele zidului realității, marele mister al existenței însăși dacă ignorăm metoda științifică și ne punem în pericol propria existență? Unde trebuie schimbată educația, mentalitatea și cunoștințele pentru a reuși măcar să trăim mai bine și mai sănătos, dacă pentru marele Univers nu suntem pregătiți?

Am eșuat, dar situația nu trebuie să se mai repete.

Iată, cred, unul din cele mai importante subiecte de discuție după ce această pandemie se va mai potoli: educația metodei științifice. Pentru că știința nu este un set de prescripții rigide, ci o metodă de investigare a lumii în care nu numai că vrem să supraviețuim, dar vrem să trăim bine. Educația metodei științifice trebuie abordată cu toată seriozitatea, folosind toți oamenii care înțeleg sistemul românesc de educație și cultură al acestui popor (psihologi, profesori, istorici etc.), cu decizii clare, implementabile, trasabile și urmărite cu consecvență vreme de cel puțin două decenii.

_______

Despre autor:

Fizicianul Cristian Presură este cercetător la compania Philips, în Olanda, autor al volumului “Fizica Povestită” publicată de Editura Humanitas și este cunoscut pentru evenimentele și inițiativele de popularizare a științei la care participă. Din luna aprilie 2019, cercetătorul și-a lansat vlog-ul Fizica cu Cristian Presură.


3 comments
  1. Am eșuat toți si fiecare, dar mai ales am eșuat ca societate. Asta pentru că de prea multă vreme nu mai există incredere și pentru că armele au fost disproporționat repartizate. E doar unul din multele eșecuri care vor urma dar asta nu înseamnă nimic. Vom merge mai departe. Trebuie sa invatam sa traim împreună. Trebuie să intelegem că manipularii trebuie sa-i răspundem respectând reguli mai profunde de comunicare. Să nu uităm de incredere. Să nu uităm că numai împreună putem merge mai departe ca națiune și ca țară. Sa ne ridicăm de jos, din abis si mergem mai departe! Totul este să nu ne dam bătuți – la fel ca în știința..

  2. Da, domule Presură, sunt total de acord cu dumneavoastră!
    Dar cum vom putea educa ştiințific un popor ai cărui dascăli sunt demotivați, slab pregătiți şi al căror statut social este în cădere liberă?
    Când rezervele de energie ale celor câțiva care mai au simțul datoriei față de semeni, sunt pe sfârşite?

  3. Tipic pentru cineva care nu face sport. Cum se poate alerga 50m viteza cu masca? Sunt persoane care abia urca scarile fara masca si dvs. le impuneti sa poarte masca. Ati auzit de hiperventilatie si de efectul Bohr? Nu prea cred. In acest caz, reducerea oxigenului inspirat poate sa agraveze hipoxia si sa produca dezechilibre majore in timp. Dar aceste lucruri sunt cunoscute de medici, nu de fizicienii care publica an de an in reviste internationale de top.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

GRAFICE România, pe ultimele locuri în UE la rata de angajare a tinerilor între 15 și 29 de ani: mai puțin de două treimi dintre cei care nu urmează nicio școală și doar 2,5% dintre cei care sunt într-un program de educație au job

România ocupă unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința ratei de angajare a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani. Astfel, mai puțin de două treimi…
Vezi articolul

ANALIZĂ Mircea Miclea, despre „România Educată”: Prevalența examenului direct la liceu și transformarea Evaluării Naționale în opțională sunt o soluție total greșită. BAC-ul unitar cu trunchi comun va fi o uniformizare în jos / Raportul e plin de „banalități solemne”

Raportul final „România Educată” lansat de președintele Klaus Iohannis în urmă cu o zi și asumat de Guvern ca bază pentru crearea unui pachet legislativ în educație este compus din…
Vezi articolul

Fosta ministra a Educației, Ligia Deca, a acordat universităților, în ultimul an din mandat, de 2 ori mai mulți bani din fondul special aflat la dispoziția sa, comparativ cu anul anterior / Au fost finanțate inclusiv proiecte precum participarea Universității de Agronomie din București la o conferință de inovații spațiale la Los Angeles sau la una de securitate în România  

Ministerul Educației a aprobat în 2024, ultimul an de mandat al ministrei Ligia Deca, cereri de finanțare de 79,4 milioane de lei din fondul pentru finanțarea situațiilor speciale (FSS), fond…
Vezi articolul

OPINIE Cine vrea să fie director de școală are nevoie de un masterat în politici și managementul Educației. Este diferența dintre cântatul după ureche și pe bază de note muzicale – Edmond Ciumașu, director reconfirmat în funcție la concursul din acest an

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în școlile din România se apropie de sfârșit. Asta dacă nu vor urma o serie de procese deschise în instanță de…
Vezi articolul