Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a declarat că foarte mulți elevi au media 9.50 la Matematică, în gimnaziu, iar la Evaluarea Națională iau 6. „Asta spune ceva de cum se dau notele, nefiind standarde de evaluare”, a afirmat Cristian Hatu. Declarațiile au fost făcute duminică, 29 iunie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
„Uitați-vă puțin ce se întâmplă la sfârșitul școlii generale. Foarte mulți elevi au, să zicem, media 9.50 la Matematică, în generală, și la evaluare (Evaluarea Națională – n.red) iau 6. Asta spune ceva de cum se dau notele, nefiind standarde de evaluare. Am vorbit cu oameni din educație din alte țări. Acolo, dacă n-ai o distribuție gaussiană a notelor, într-o clasă, vine inspecția peste tine. Noi avem multe școli în care trei sferturi din note sunt peste 9. Deci, eu aș face un pas în spate, să ne uităm puțin dacă noi avem elemente în sistem, ca să facem evaluarea corectă. Bun, asta e o parte a discuției”, a declarat acesta.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că trebuie „să avem standarde de evaluare și de notare”. „Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, a spus acesta.
Salariile competitive între profesori și evaluările bazate pe performanță sunt prevăzute în planul de guvernare propus de premierul desemnat Ilie Bolojan. În document este menționată congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale.
„De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță (inclusiv, spre exemplu, privind congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale)”, se arată în document.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre „explozia” de note între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. „Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii, la Evaluarea Națională, între 9.90 și 10. Nu este normal. În primul rând, nu este realitatea, nu este sănătos”, a spus directoarea.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.
În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.
În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.
În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.
Despre standardele de notare
Edupedu.ro a scris că niciun profesor nu va mai pune note ca în prezent, din septembrie 2025, ci pe baza noilor standarde de evaluare pentru fiecare disciplină, inexistente momentan. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.
Articolul 101 alin. 3 din ROFUIP 2024 prevede: „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.
Prin acest articol are loc transferarea prevederilor din Legea 198/2023 în ordinul de ministru. Momentan, din cele două instituții de mai sus, doar Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare a fost recent înființat, potrivit hotărârii nr. 251 din 13 martie 2025. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual încă nu există.
În orice caz, aceste standarde de evaluare menționate în articolul din ROFUIP 2024 nu există în prezent, iar prima încercare de elaborare a lor a fost un eșec băgat sub preș de Ministerul Educației.
Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt – circa 18 luni de zile, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023. „Timpul era suficient de scurt”, după cum declara secretarul de stat Bogdan Cristescu în mai 2024. Au existat câteva cheltuieli de proiect, apeluri pentru cooptarea experților și a profesorilor care să scrie itemi pentru platforma de evaluare, după care acesta a fost închis fără niciun anunț din partea instituției sau a managerului de proiect – Marius Avram șef serviciu la CNPEE.
Fără să facă „tam-tam” pe tema aceasta, Ministerul Educației a lansat în iulie 2024 programul cu fonduri europene RECRED – o reîncălzire a celebrului CRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.
Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.
Termenul pentru metodologia și standardele naționale de evaluare a fost de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.
Citește și:
Trebuie să avem standarde de evaluare și de notare, spune Daniel David: Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde odată cu programele pentru învățământul liceal, pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026
BREAKING Congruența notelor de la clasă ale elevilor cu cele de la examenele naționale – exemplu de criteriu de performanță în evaluarea pentru veniturile profesorilor prevăzut în programul de guvernare Bolojan
Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională, spune directoarea Andreia Bodea: Un ultim punct de la un ultim subiect trebuie să facă diferența între un copil care s-a pregătit și un copil care chiar trece de pragul de 9.50
Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Este foarte important să dăm valoare notelor. Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare
Redacția
Ș.L.
Alexa Stănescu
Costin Ionescu
Raluca Pantazi
31 comments
Într-adevăr, acesta e un „fenomen” pe care l-am observat chiar eu, la elevii la care predau (e vorba de matematica).
Cu toate acestea, domnul din articol nu are in vedere faptul ca în momentul în care un elev ia o nota la clasa, este evaluat dintr-o unitate de învățare care tocmai s-a încheiat. Asta înseamnă materie proaspăt predata, explicata, învățată de către elev.
În schimb, la Evaluarea nationala lucrurile nu stau chiar asa. Elevului ii sunt evaluate competente dobândite pe parcursul a 4 ani de studiu, nu doar cele dintr-un interval de câteva săptămâni, maxim o luna.
Am avut multe cazuri de elevi, care la clasa au obținut note de 9-10 (conform notarii pe baza unui barem riguros, la sutime), dar la simulările de examen au obținut note între 6/6.50 si 8, cauza fiind fix ceea ce am scris mai sus.
În plus, mai exista un fenomen care contribuie la aceasta diferența: învățarea superficiala cauzata de fuga după note, încurajată de părinți in cele mai multe cazuri.
Asadar, dupa cum zicea cineva intr-un comentariu, e foarte ușor sa compari doua tabele stand intr-un birou, fara sa știi ce se întâmplă in realitate, fara sa ai habar de situațiile de la clasa si fara sa iei în calcul toate „variabilele”.
Totuși procesul de învățare are multe nuanțe si presupune mult mai mult decât compararea a doua statistici, ca totuși e vorba de câteva sute de mii de copii, niciunul la fel ca celalalt, nu de productia de cartofi din ferma x in decembrie vs productia de cartofi din ferma x in iunie.
Uneori am impresia ca acești (i)responsabili nu înțeleg niște concepte de baza din pedagogie legate de functionarea procesleor de învățare, dar in acelasi timp ei fac reforme si iau decizii (pe care, bineînțeles, nu le testeaza inainte).
Trist.
S-a luat vreo masura in acest sens?
E foarte trist că decidenții noștri nu știu câteva lucruri elementare:
1. Că există competențe care se înscriu în Aria Abilități de viață și care nu sunt / nu pot fi evaluate la EN.
De exemplu, o competență pentru Limba română, clasa a IV-a este ” manifestarea interesului față de lectură”.
Așadar, e ceva la care muncim din greu ca profesori ca elevii să o atingă, dar ea nu este evaluată propriu-zis cu note. Nu merge așa. Dacă nu intră direct în sfera Evaluării naționale, să o lăsăm baltă, să nu ne preocupăm de ea? cred că ar fi absurd.
2. La Limba română sunt 4 competențe generale mari: 2 țin de textul oral, 2 țin de textul scris. Notele se dau pe ce competențe sunt vizate de programă. Astfel, elevii vor primi note pe exerciții orale / pe sarcini de lucru în care ei se exprimă oral, comunică, lucrează cu alți colegi, etc.
Evaluarea națională vizează doar exprimarea în scris a elevului. Asta înseamnă că ar trebui să nu ne mai preocupe deloc dezvoltarea capacității de comunicare orală la elevi? Ar fi absurd, având în vedere că este esențială pentru viitor.
Evident că la oral elevii vor lua note mai mari – sunt generații care se exprimă foarte bine, au opinii, argumentează bine.
În acest caz are sens să comparăm rezultatele la Evaluarea națională cu cele de la clasă?
E atât de ridicol ce spun acești oameni și e un mare semnal de alarmă, pentru că ei decid niște lucruri despre care nici măcar nu au habar.
Fiul meu a luat bursa de merit doar in clasa a IX a ,pentru că în urma evaluării naționale a obținut cea mai mare notă ,in restul anilor școlari și înainte de evaluare și după au luat bursa aceiași elevi cara abia au avut nota de trecere spre liceu pentru că erau copiii lui cutare și cutarica.Rusine!
la cum primesc note așa fac și ei evaluare la telefon, la bicicleta, PSP, etc..vezi Olx plin de anunțuri cu impecabil, nota 9.9 din 10 și găsești niste produse …..vai rău și vai profesorilor lor …știu că trebuie să și facă evaluare ( profesorii) dar nici chiar așa, sa faci monștrii de nota minim 8 si ei nu au habar de abecedarul clasei întâi și ce trebuie să facă mai departe …..
corect. evaluarea la clasă e foarte subiectiva, unele materii nici nu se evaluează, altele nici nu se predau dar se decide de sus premierea a DOAR 15% din fiecare clasă. peste tot …
nu e corect nici în același liceu, nici un licee diferite, d-apoi in urban vs rural
Când e vorba de evaluare externă, imediat se găsește câte un expert și ne explică el cum se face notarea și că există diferențe mari între evaluarea curentă și examen, dar cum rezolvăm problema mai gravă, după părerea mea, că disciplinele care nu sunt evaluate extern nu sunt in vizorul experților? Am elevi cu 10 pe linie la ed. fizică, desen, muzică franceză engleză etc.? Adică aceste discipline nu sunt importante?
Dar asta nu spune și despre faptul că itemii de la Evaluarea Națională (poate) nu se regăsesc 100 în programa pentru clasa a VIII-a? E o presupunere, nu neapărat o afirmație.
Fata mea a fost singura din clasa cu media 10 la matematica,dar problemele de la evaluare nu a știut să le facă,cel puțin ultima problema ,ea nu a făcut în clasa așa tip de probleme,de unde să știe cum să o rezolve,daca in clasele 5-8 nu au făcut asemenea probleme?
Simplu. facand un rationament logic.
Se poate și invers, la clasa media 5!!!!!! la examen național 9,25!!!!!….copil care iubea matematica, înjosit la clasă de profesoară! L-am sprijinit și l-am învățat că există și astfel de „oameni”! Prea devreme totuși!
Unele specimene nu au ce cauta la catedră!
Comentariu fals!
Prezentati dovada la minister, dar nu aveti ce prezenta.
Aveți dreptate. Sunt foarte multe cazuri. Andreea știe ce spune.
Aveți dreptate. Sunt foarte multe cazuri.
MARE ADEVĂRAT SPUNE CRISTIAN HATU !!!
Notele din catalog nu sunt cele reale și corecte. Este mare bătaie pe note, pe burse. Se fac presiuni peste presiuni. Un elev bun, care învață oră de oră, ia notele corect, nu iese în stradă, el știe că este bun și nu pierde nimic. Protestează cei care știu că au burse de merit, pe care nu le merită.
Desființați odată bursele de merit sau nu?
Sunt o parte substanțială din sursa notelor umflate!
Dați un ajutor financiar doar copiilor cu o situație materială insuficientă care chiar au nevoie. Însă și aici cu o condiție : un număr maxim de absențe acceptate….nu vine la școală? Ei, bine , asta e … s-a încercat!
90 % dintre ajutoarele.sociale se duc pe băutură părintelui și nicidecum in educație…
Tara de asistati
Posibil că aceștia să fie cei care nu fac meditații.
Sună mai degrabă a declarații politice decât a studii sau justificarea activității…
Ei pur si simplu compară niște tabele, ceea ce poate face oricine fara a fi nevoie de un centru de evaluare si analize.
Nici nu stiam că există dar probabil au vreo 30 de angajați, sediu etc
Chiar dacă se vor introduce mărețele standarde de evaluare națională vor fi in continuare diferențe de notare între evaluatori.
Fix acest lucru se întâmplă deja la marea digitalizare Deca (pardon, citit de pe ecrane lucrări scanate)
La clasă nu ai un barem detaliat la sutimi de punct, in plus la clasă poti folosi metode alternative de evaluare, se evaluează uneori doar o lecție sau mici unități de învățare…nu sunt condiții de stres de examen etc
Mai pe scurt se compară mere cu pere!
Intenționat sau nu.
Spuneți și ca profesorii , mai ales în mediul rural, dau note mari să-și acopere lehamitea de a preda . Deși au copii puțini 10-15 în clasă și mai puțini in multe școli , în clasa a 8-a dacă sunt 3 care știu tabla înmulțirii pe sărite și să identifice subiectul și predicatul e o performanta .
Când profesorii nu vor mai merge la școală pentru a avea de unde să-și primească un salariu atunci să avem pretenții de la elevii .
Elevii au fost tot timpul perdanții și victimele sistemului .
Câștigătorii sunt liderii de sindicat .
La Religie, Muzica sau Desen nu are nimeni 9. Toți au 10 ca asa zice inspectorul. Nu au nicio noțiune la aceste discipline. Dar ce contează, că nu sunt discipline de examen.
Oare vede cineva că mediile cele mai mici sunt la Matematică? La restul disciplinelor sunt „doctori”.
Chestia asta cu „eu am vb cu cineva”, „cineva mi-a spus”…asa va propuneți sa guvernați??
Aici e problema MEC, ce profesori au angajat și cât de mult sunt implicați. Nu e vina copiilor, pt. a rezolva aceste incompetențe vii acum și spui că le tai bursele. E prea simplă socoteala și nedreaptă față de copii. Caută soluții și optimizează că de ai ești acolo în funcții de conducere.
Asta nu spune nimic. Si eu am inteles cateva lectii simple la matematica si am luat ca elev note de 8 si 9 fara niciun efort si fara sa stiu boaba de matematica in rest. Drept urmare am luat evaluarea cu nici 7 la matematica. Nu m-a interesat sa invat, sa repet nimic din ce stiam la ora, am uitat toate formulele, daca ma scoti din tiparul problemei nu mai stiu nimic si nici macar nu e vina profesorului. Eu n-am dat doi bani pe matematica, nu mi-a placut, nu mi-a trebuit, am vanat note intr-o perioada cand luam bursa si media anilor de scoala conta mai mult pentru intrarea la un liceu. Plus ca de multe ori, programa nu concorda cu ce se cere la EN. Deci unde este relevanta?
Asta în cazul tău și poate mai multor elevi, dar nu poți să zici că se poate întâmpla asta la 50% din clasă … îți dau un exemplu care este trăit pe pielea mea, eu luam note chiar și 9,50 și profa îmi punea 9 nu 10 că na, erau mulți favoriți!
ce să vezi, că la evaluarea națională, numai eu și un coleg am luat 8,50 restul sub 5 , deci din 12 elevi numai doi au obținut nota 8,50 la mate iar restul sub nota 5, și tot anul au obținut note de 9 și 10 la mate ! Ce zici, nu-ți pute a ceva ?
notele se dau in urma unor presiuni pe care parintii le fac asupra profesorilor, directorilor si chiar inspectorilor, pentru ca ai lor copii sa nu si piarda bursele de merit sau acele medii care le permit inscrierea la anumite facultati.Asta nu inseamna ca elevii chiar sunt numai de 10.Unii sunt chiar submediocri, insa profesorii nu sunt protejati de nicio lege…Indiferent cat de corecti ar fi, trebuie sa evite circul…deci, vor da nota 10 si unuia de 7. Sunt foarte putini copiii foarte buni la invatatura, de fapt.
care presiune ?
poți explica ? asta este presiune când iau note de 9,50 și profa îmi trece nota nouă și la altul care merita 8 are 10 ?
deci mulți profesori așteaptă să facă meditații și nu explică bine la clasă așa că pun note din burtă și când mai evaluare națională sunt botă….
de unde stii cat merita altul?Ai facut pedagogie, metodica, psihologie?esti evaluator?In sfarsit…asta spun:s-a ajuns ca elevii si parintii sa stie mai bine ca profesorul ce note merita nu doar el, ci si altii. De aici incepe circul….contestatiile, reclamatiile, negocierea ca la piata…
Doamnă sunt cazuri în care uni elevi fac meditații cu profesorul de la clasă,iar pentru a arăta părintelui că ,,s-a deșteptat pentru că a făcut meditații cu dumnealui” acesta adaugă puncte acestuia și scade altuia care știe mai mult
>> Centrului de Evaluare și Analize Educaționale
Hai sa facem si analize pe zodii si pe numerologie ca e acelasi lucru. Sa comparam notele la o materie cu cotele apelor Dunarii. Poate iese o corelatie si luam premiul Nobel.
Cele doua contexte, examen si notele din catalog, nu pot fi comparate pentru ca sunt foarte diferite.
Povestea cu inspectia si curba lui Gauss este o prostie epica. Curba lui Gauss nu se aplica la seturi mici si limitate artificial, clasa cu 20-30 de copii si notele de la 1 la 10.
Sa traiasca pseudostiinta!!
Da, nene, pentru că în mintea ăstuia o evaluare de-a lungul a 5 module, în care elevul primește minim 4+3 note la matematică, nu toate din teste, este echivalentă cu o singură evaluare într-un examen care contează pentru admiterea la liceu, ținut de foarte mulți ani în caniculă, în condiții de presiune enormă și într-un vârtej emoțional nu în mică măsură cauzat de toate schimbările făcute de minister când îl apucă, de la lună la lună.
Avem și noi o puștoaică, de felul ei foarte bună, care ia note bune în general dar care se pierde în amănunte și când e vorba de testări (inclusiv la simularea de astă-primăvară), consumă enorm de mult timp scriind toate detaliile rezolvării, chiar și unde nu-s necesare. Așa ține ea firul logic și n-ai ce-i face. Când e elevă bună? Când rezolvă ce e de rezolvat în pasul ei, în stilul ei, sau când se trezește ministerul să dea niște grile care anulează orice diferență între elevii mediocri și cei medii, respectiv elevii buni?
Comparăm mere cu pere constant, nu e de mirare că ăștia habar n-au ce vor de fapt de la elev. Le predăm cu toate modernele moderne și minunate, dar de evaluat îi evaluează ca în 1900 toamna, nimic nou, numai clișee și tipare (valabil și pentru română). Deci hotărâți-vă o dată ce vreți, și după aia scoateți judecăți de valoare.