Anul acesta, lista speciilor de păsări observate în București s-a îmbogățit cu patru specii noi, cresteț pestriț (Porzana porzana), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), lopătar (Platalea leucorodia) și sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), anunță într-un comunicat Societatea Ornitologică Română (SOR).
„Cu excepția sfrânciocului, toate celelalte sunt păsări acvatice care cuibăresc în habitatele umede de la noi din țară, însă, având în vedere perioada în care au fost făcute observațiile, cel mai probabil exemplarele erau în pasaj către zonele de cuibărit”, se arată în comunicat.
„Cu aceste noi apariții, avifauna Bucureștiului a ajuns la nu mai puțin de 238 de specii, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul păsărilor sălbatice observate în România”, scriu ornitologii din societate (SOR).
Descoperirile fac parte din proiectul Atlasul Păsărilor din București, proiect de citizen-science dedicat cunoașterii și protejării biodiversității urbane, aflat la a noua ediție. „Atlasul poate avea influențe în domenii precum cercetarea și educația, poate fi o unealtă pentru planificarea strategiilor de conservare a speciilor, dar mai ales poate influența luarea deciziilor care au impact asupra orașului în care locuim (tipul construcțiilor, păstrarea spațiilor verzi, pesticidele utilizate etc)”.
„Proiectul se desfășoară în baza unei metodologii specifice, perioada în care observatorii se află pe teren pentru cele două vizite fiind aprilie – iunie. Rezultatul final va fi publicat în Atlasul păsărilor cuibăritoare din București, care va include hărți de distribuție, abundență și evidență a cuibăritului pentru fiecare specie observată”, potrivit SOR.
Societatea Ornitologică Română mai explică despre observații în ansamblul proiectului că zona din Capitală cu cele mai multe observații este Parcul Natural Văcărești, alte două zone din oraș cu peste 100 de specii de păsări sălbatice observate fiind Parcul Tineretului și Lacul Morii.
- Prima semnalare a unei specii noi a fost la începutul lunii martie. Crestețul pestriț (Porzana porzana), pasăre acvatică care preferă mlaștinile, a fost observat în Parcul Natural Văcărești, zonă care, în perioada de migrație, este folosită de multe specii în pasaj pentru a face pauze de odihnă și hrănire. „Specie retrasă, când se sperie de obicei fuge, făcându-se nevăzut în vegetație. Însă cântecul îi este aparte: un fluierat scurt, ascuțit, repetat ritmic și care poate fi auzit de la o distanță de 1-2 kilometri în nopțile liniștite”.
- „În 19 martie, cinci exemplare de ciocîntors (Recurvirostra avosetta) au fost prezente pe malurile Lacului Morii. Elegantele păsări cu penajul alb-negru pot fi recunoscute ușor după ciocul lung, subțire și curbat în sus. Conformația specifică a ciocului este o adaptare la modul de hrănire a speciei. Modul particular de hrănire, cu mișcări laterale de „secerare” în mâlul și apele puțin adânci este unic, fiind întâlnit doar în cazul celor 4 specii de ciocântorși existenți la nivel Mondial – o specie în America de Nord și Centrală, una în America de Sud, una în Australia și specia din România, cu distribuție Eurasiatică”, conform informării SOR.
- La o lună distanță, potrivit comunicatului, „din Parcul Natural Văcărești avem încă o semnalare a unei specii noi. De data această avem o pasăre de talie mare, dar tot cu un cioc aparte, care o face inconfundabilă. Lopătarii (Platalea leucorodia), păsări picioroange de apă, pot fi confundate de la distanță cu egretele din cauza penajului alb, dar, de aproape sunt foarte ușor de identificat. Ciocul lung, negru se lățește la vârf, fiind asemănător cu o lopată sau lingură, detaliu care i-a dat păsării denumirea comună”.
- A patra specie, sfrânciocul cu cap roșu (Lanius senator) a fost observată în 19 mai în nordul capitalei, la marginea Pădurii Băneasa. Numele de specie a fost ales de oamenii de știință „pentru asemănarea dintre culoarea creștetului acestei păsări și toga senatorilor romani. Și tot ca o curiozitate, spre deosebire de celelalte specii de sfrâncioci care-și fac depozite de hrană, înfigând prada în țepii arbuștilor sau chiar în sârma ghimpată cu care ne împrejmuim terenurile, sfrânciocul cu cap roșu zdrobește cu ciocul insectele mici, iar pe cele de dimensiuni mari le dezmembrează, rareori trăgându-le în țeapă”, conform sursei citate.
Redacția
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
Ana Moise