UPDATE Asociațiile studențești au protestat joi, 26 iunie, de la ora 10, în fața Guvernului României și în centrele universitare, după ce guvernul Bolojan a prevăzut în programul de guvernare scăderea bugetului de burse, ca măsură de redresare economică. Sergiu Covaci, președintele ANOSR, a declarat pentru Edupedu.ro că „fondul de burse nu e negociabil. Mulți studenți nu se pot menține la studii fără bursa socială”. Edupedu.ro a stat de vorbă cu câțiva studenți.
- Câteva zeci de studenți au ieșit să protesteze și în Timișoara, Cluj și Suceava.
- UPDATE Protestul s-a încheiat la ora 14
Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro de ce organizațiile studențești au declanșat proteste față de intenția Guvernului de a reduce fondul alocat burselor. Covaci susține că măsura afectează direct accesul la educație al tinerilor și anunță că acțiunile de protest vor continua pe parcursul verii, în toate centrele universitare din țară.
„Înțelegem contextul, dar nu credem că bursele pot fi monedă de schimb. E vorba de mulți studenți care nu se pot menține la studii fără acea bursă socială”, a precizat acesta.
- Interviu cu Sergiu Covaci, președintele ANOSR
Edupedu.ro: De ce ați venit astăzi aici și ce sperați să obțineți?
Sergiu Covaci: Motivul principal este, bineînțeles, subiectul burselor – tăierile care sunt propuse. Fondul de burse este un fond care nu ar trebui atins, indiferent de circumstanțe. Suntem aici să dăm startul unui șir de proteste, până când guvernanții își vor lua gândul de la modificarea Legii învățământului superior și alte măsuri care vizează redimensionarea fondului de burse.
Edupedu.ro: Deci nu vă opriți la protestul de azi? Veți continua și pe timpul verii?
Sergiu Covaci: Cu siguranță. Și nu doar din octombrie. Perioada de vară este una plină pentru organizațiile studențești – avem proiecte, sesiuni de formare – iar cu fiecare ocazie vom transmite un mesaj. În funcție de cum decurge ziua de azi, pregătim și ceva pentru mâine și pentru săptămâna viitoare. Vom continua, pentru că bursele nu sunt un moft, sunt o necesitate.
Edupedu.ro: Ați discutat cu ministrul Educației? A venit cu argumente, cifre?
Sergiu Covaci: Da. Știam deja ce urmează, din programul de guvernare. Ni s-a spus că suntem într-o situație economică grea. Înțelegem contextul, dar nu credem că bursele pot fi monedă de schimb. E vorba mulți studenți care nu se pot menține la studii fără acea bursă socială. Iar în România există inechități sociale mari și bariere în accesul la învățământ.
Edupedu.ro: I-ați spus aceste lucruri ministrului? Ce răspuns ați primit?
Sergiu Covaci: Da, am discutat. Ni s-a spus că se caută soluții pentru sprijinirea celor mai vulnerabili, dar problema e de fond: redimensionarea bugetului cu aproximativ 40% îi va scoate oricum pe mulți studenți de pe lista beneficiarilor.
Edupedu.ro: Aveți o estimare a numărului de studenți afectați?
Sergiu Covaci: Nu avem o cifră exactă, dar procentual, fondul național de burse se reduce cu 40%. Asta înseamnă că fiecare universitate va avea, automat, cu 40% mai puține fonduri pentru burse.
- Cristian Ghiurcă, președintele Uniunii Studenților din România, prezent la protest, a declarat pentru Edupedu.ro că ieri, la ora 12:00, a avut o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Educației și ministrul Daniel David le-a transmis studenților că „acestea sunt vremurile” și că „acum este momentul” pentru astfel de ajustări bugetare.
Liderul studenților spune că s-a săturat de acest discurs repetitiv: „Cum ar fi să afli că de mâine ești plătit cu 40% mai puțin? Asta ni s-a spus nouă”.

- Ionela, studentă: „Am bursă socială, în valoare de 930 de lei. Sincer să vă zic, este aproape toată chiria pe care o plătesc în prezent. Faptul că, poate de la anul, dacă se promulgă aceste legi, noi nu vom mai primi aceste burse… o să ne descurcăm foarte greu. Cel puțin pentru mine va fi foarte greu cu chiria, cu utilitățile. Faptul că va trebui să muncesc și nu o să mai pot ajunge la facultate atât de des este un impact foarte mare.” – declarație acordată Edupedu.ro
- Catalina, studentă: „Am venit pentru că consider că e foarte important să fim toți studenții uniți, mai ales în condițiile în care ne este luat aproape în totalitate un drept, pentru că bursele se taie la aproximativ jumătate. Nu consider că asta este o soluție, în momentul de față, la problemele economice ale României.
În București, la momentul ăsta, dacă nu prinzi loc la cămin, mai ales ca student, e foarte, foarte greu să te întreții. Mai ales dacă ai nevoie și de servicii, spre exemplu să poți accesa o cantină sau, pur și simplu, servicii de bază, cum ar fi hrana.
Mie mi se pare că, în momentul de față, având în vedere și problemele economice ale României și inflația, care e în continuă creștere, în niciun caz asta nu e o soluție: să tăiem bursele studenților. Pentru că chiar e nevoie ca ei să fie sprijiniți să meargă în continuare la universitate”. – declarație acordată Edupedu.ro
Studenții au afișat mesaje precum: „Educația nu este un moft”, „Ne vreți proști și săraci”, „Fără burse, fără viitor”, „România educată, dar pe datorie”.







Informații de context despre bursele studenților
Fondul de burse pentru studenți acordat de stat universităților, în prezent raportat la 10% din salariul minim brut per student, se va raporta „la valoarea netă a salariului minim”, conform programului de guvernare Bolojan. Această schimbare a raportării la salariul minim net și nu cel brut înseamnă o scădere de a banilor de la Minister pentru universități cu aproape 40%. Cuantumul și criteriul de acordare a burselor sunt stabilite de fiecare universitate în parte, prin metodologie proprie.
- Amintim că Alianța Organizațiilor Studențești (ANOSR) a reacționat în urma propunerilor privind redimensionarea burselor.
Una dintre principalele propuneri ale noului Guvern Bolojan este „redimensionarea” burselor. Mai exact se precizează că „bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023”.
„Având în vedere faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim”. Cu alte cuvinte, pentru că bursele nu se impozitează, statul va reține impozitul din brut, astfel că banii pe care Ministerul Educației îi va trimite universităților pentru a acorda burse studenților vor fi mai puțini, fiind raportați la valoarea salariului minim net.
„Valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”, prevede în prezent metodologia privind criteriile de acordare a burselor studențești.
- În prezent, asta înseamnă 4.050 de lei, iar 10% din 4.050 înseamnă 405 lei alocați per student.
- Raportat la salariul mediu net care este 2.574 lei, 10% înseamnă 257,4 lei – adică scade cu aproape 40%.
Bursele studențești nu au un cuantum fix stabilit de lege (în afară de bursele sociale), ci fiecare universitate primește un fond de burse pe care îl împarte pe diverse criterii în ce tipuri dorește, în acord cu regulile emise de ministerul Educației.
Asta înseamnă că fiecare universitate se va adapta și va decide dacă păstrează cuantumurile din prezent și alocă burse către mai puțini studenți sau modifică sumele încât să ajungă pentru mai mulți beneficiari.
Singurul cuantum stabilit de Comisia Națională pentru Finanțarea Învățământului Superior este cel pentru bursa socială, care anul acesta, conform OME nr. 7296/2024, este de 925 lei pe lună.
În plus, universitățile pot suplimenta fondul de burse cu fonduri proprii provenite din taxe de înscriere și numai.
De remarcat, deși în programul de guvernare se face referire la legea nr. 198/2023 pentru învățământul preuniversitar, „fondul de burse” există doar în metodologia de acordare a burselor studenților.
Astfel există trei posibile scenarii în cazul în care scade fondul de burse, așa cum se propune în programul de guvernare:
- dimensiunea numărului de studenți care pot primi burse rămâne același, însă va scădea valoarea burselor
- va scădea numărul studenților beneficiari, dar valoarea burselor rămâne aceeași
- universitățile suplimentează cuantumul burselor din fonduri proprii pentru a le păstra la valorile și pentru beneficiarii din prezent
Este de precizat și faptul că Ordonanța trenuleț a înghețat fondul de burse studențești în anul 2025 la nivelul lunii noiembrie 2024, ceea ce înseamnă că bursele, de exemplu cele sociale a căror valoare minimă se stabilește la nivel național, prin ordin de ministru, nu au mai crescut.
„Art. XXII. — În anul 2025 valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/student, prevăzut la art. 149 alin. (21) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, se menține la nivelul aferent lunii noiembrie 2024”, scrie în OUG 156/2024.
4 comments
Putinistilor!!! sunteti pro Rusia! Vreti sa dati foc la tara, sa sabotati salvatorii tarii!!! Fascistilor! Legionarilor!!!
Era si randul meu sa spun asta. Asta ati votat, stati acasa si nu mai plangeti! Ciocu’ mic!
Urmeaza profesorii, abia astept🥰
Noi stăteam la cămin de stat, fără atâtea fițe!Sa învețe sa devina responsabili cu banii și sa nu aștepte nimic de la nimeni ca în viata nu te ajuta nimeni decât capul tău!
Asta e ideea bursei sociale.
Să te ajute sa termini școala pt că singur nu poți.
NU toate facultățile au cămin, nu toți studenții prind locuri în cămin.
PS
Au apărut comentatorii comuniști si pdl iști (pe vremea mea)
Nu mai sunt aceleași vremuri.
Noi pare că suntem europeni doar când vrem să vorbim de obligații nu si de drepturi.
Același lucru il face si ministru vorbește mult despre norma profesorilor europeni dar nimic despre salariile lor
Trădarea tinerilor este normă pentru comuniștii de ieri și de azi. Tinerii care au protestat împotriva comunismului, în noiembrie 1945, au fost primii uciși și încarcerați. In 1956, tot studenții au pătimit pentru aspirația libertății, fiind arestați sau exmatriculați din facultăți. Căderea dictaturii ceaușiste s-a făcut tot cu sacrificiul tinerilor, tot ei erau bătuți și umiliți după câteva luni în democrația originală fesenistă. La ultimele alegeri, tinerii educați au respins alternativa extremistă și rusofilă, iar acum primii loviți sunt tot ei. Din nefericire, aceste umilințe repetate netezesc calea emigrației celei mai valoroase resurse naționale, lăsând în urmă oportunități pentru politicieni debili, labili, rău intenționați și corupți. Să nu uităm că partidele declarate pro-europene au câștigat alegerile cu mesaje și programe electorale mult îndepărtate de ceea ce doresc să livreze. O sursă suplimentară de conflict social. Extremismul ilegitimității legitimează extremismul.