Folosirea reţelelor de socializare dăunează grav sănătăţii mintale a adolescenţilor, în special a fetelor, avertizează Agenţia de Securitate Sanitară din Franţa, unde autorităţile vor să interzică utilizarea acestor reţele de către tineri, aşa cum a procedat recent Australia, informează AFP, citată de Agerpres.
Agenţia Naţională de Securitate Sanitară (ANSES) din Franţa a publicat marţi un aviz important pe tema impactului rețelelor de socializare asupra sănătății mintale a adolescenților. Raportul, elaborat de un comitet pluridisciplinar de experţi după analize care au durat cinci ani, arată că efectele negative ale reţelelor de socializare sunt „numeroase” şi „documentate”, deşi nu reprezintă singura cauză pentru degradarea sănătăţii mintale a adolescenţilor.
Agenţia franceză mai sus menţionată intenţionează să acţioneze „direct la sursă”, pentru ca minorii să aibă acces „doar pe reţele de socializare concepute şi configurate pentru a le proteja sănătatea”. Acest lucru implică modificarea algoritmilor de personalizare a conţinuturilor, a tehnicilor de interfaţă persuasive şi a setărilor implicite de către platforme, subliniază agenţia ale cărei analize stau la baza deciziilor publice din Franţa. Altfel spus, este vorba despre limitarea conţinuturilor care creează dependenţă şi despre stabilirea unor setări implicite mai sigure pentru minori, în scopul protejării sănătăţii lor mentale şi a bunăstării lor online.
Coordonatoarea raportului, Olivia Roth-Delgado, a declarat într-o conferinţă de presă că „acest studiu oferă argumente ştiinţifice în dezbaterea despre reţelele de socializare din ultimii ani: el se bazează pe 1.000 de studii care au fost examinate în detaliu” şi documentează „efectele asupra sănătăţii”.
Spre deosebire de Australia, care a fixat pragul de acces la 16 ani, Franţa intenţionează să interzică accesul pe reţelele de socializare pentru adolescenţii cu vârste mai mici de 15 ani: două texte de lege au fost redactate şi urmează să fie dezbătute în Parlamentul de la Paris.
Reţelele de socializare accesate de pe un smartphone, pe care jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani petrec între două şi cinci ore pe zi, reprezintă „o cameră de rezonanţă fără precedent”, care întărește stereotipurile, promovează comportamente riscante şi favorizează hărţuirea cibernetică.
Toate aceste efecte nocive decurg dintr-un model economic „care maximizează timpul de utilizare” în scopuri lucrative şi folosește „strategii de captare a atenţiei” (defilare infinită a conţinuturilor pe ecran, afişarea de conţinuturi ultra-personalizate etc.), incitându-i pe adolescenţi să rămână conectaţi pe reţelele de socializare în detrimentul somnului. Acest fapt induce somnolenţă, iritabilitate, tristeţe şi „favorizează simptomele depresive”, reaminteşte ANSES.
Algoritmii de personalizare a conţinuturilor îi expun pe anumiţi minori la mesaje care incită la sinucidere, automutilare şi comportamente riscante (provocări periculoase, consum de droguri, alcool, tutun şi canabis), precum şi la violenţe cibernetice (insulte, zvonuri răutăcioase, excludere socială, şantaj, imagini intime difuzate fără consimţământ), amplificate de anonimat şi de uşurinţa cu care ameninţările pot fi difuzate.
Fiind utilizatoare mai frecvente ale reţelelor de socializare decât băieţii, supuse mai mult „presiunii sociale legate de stereotipurile de gen” şi mai mult hărţuite cibernetic, fetele sunt „mai afectate”, a constatat ANSES, la fel ca persoanele LGBTQI şi ca tinerii care suferă deja de tulburări psihice.
Potrivit agenţiei franceze, conţinuturile dăunătoare pentru sănătate (violente, pornografice, care incită la ură, hărţuire, comportamente riscante, jocuri de noroc, diete extreme) trebuie să fie interzise.
Situaţia în sine reprezintă o urgenţă, în contextul în care inteligenţa artificială (AI) sporeşte şi mai mult pericolul: „pierderea gândirii critice, generarea de stereotipuri sau de conţinuturi periculoase”.
Citește articolul integral pe G4Media.ro
Descarcă de aici Raportul integral al ANSES
R.P.
Diana Ghimiși