Gabriel Ispas, fost secretar de stat în Educație: Dacă aveți curaj, abrogați toate modificările legii educației! Avem nevoie de reașezarea educației pe baze corecte

13.468 de vizualizări
Foto: Facebook Gabriel Ispas
„Declarațiile ministrului nu sunt acceptabile! Nu ne trebuie o nouă lege, aceasta a fost scuza sub care s-au ascuns toate tarele învățământului românesc. Nu de lege ducem lipsă, sau, dacă aveți curaj, abrogați toate modificările legii nr.1! Avem nevoie de reașezarea educației pe baze corecte, reale!”, spune Gabriel Ispas, decan al Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu și membru al Pro România.

Reacția fostului secretar de stat din Ministerul Educației vine după ce România a obținut cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la testele PISA, cu o rată a analfabetismului funcțional de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Ministrul Educației a declarat ulterior lansării raportului OECD că „nu trebuie să ne îngrijorăm, evaluarea [PISA] nu pune accentul pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”.

Într-o reacție pe pagina sa de Facebook, Gabriel Ispas a spus că „astăzi s-au dat publicității rezultatele evaluării PISA și, ca de obicei, suntem oripilați de rezultate. Astăzi facem o adevărată revoluție, pe care mâine o vom uita. Și, totuși…

„Declarațiile ministrului nu sunt acceptabile! Nu ne trebuie o nouă lege, aceasta a fost scuza sub care s-au ascuns toate tarele învățământului românesc. Nu de lege ducem lipsa, sau, dacă aveți curaj, abrogați toate modificările legii nr.1 [Legea educației nr. 1/2011 – n.red.]! Avem nevoie de reașezarea educației pe baze corecte, reale!”, a continuat Ispas.

„Dl Barna cere urgență națională pentru educație! Pe bune? Aducem smurd? Sau ISU? Aducem niște perfuzii, să ținem muribundul în viață? Fiți serioși!”, susține acesta.

Ispas le propune guvernanților și parlamentarilor următorul „decalog în educație”:
  1. „Formarea imediată a cadrelor didactice, mai ales a celor care predau în rural și în urbanul mic; formarea calitativă, nu cantitativă, cu accent pe predarea aplicativă și pe noile tehnici și metode de predare!
  2. Profesionalizarea funcției didactice. Fără numiri politice în școală!
  3. Revederea curriculumului, de la clasa 1-8.
  4. Resurse educaționale deschise pentru elevi și profesori!
  5. Realizarea curriculumului pentru liceu (zace între instituții de ceva timp)!
  6. Finanțarea învățământului după nevoi, nu împărțirea sărăciei la numărul elevilor;
  7. Regândirea salarizării și stimularea cadrelor didactice care predau în învățământul rural și în comunitățile dezavantajate;
  8. Obligativitatea grădiniței pentru toți copiii;
  9. Program prelungit în toate școlile, de la grădiniță și până la clasa a șasea.
  10. Investiții în învățământul profesional, axate pe dezvoltarea practicii!”

„În afara decalogului, poate se uită cineva și la fabricile de diplome din învățământul românesc”, a încheiat decanul Facultății de Drept de la Titu Maiorescu.

Citește și:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Digitalizarea în școală – exemplul suedez. Ministrul Educației, Lotta Edholm, despre amplele consultări privind adoptarea tehnologiilor la clasă: Dacă ecranele sunt folosite în școli, acest lucru să fie făcut cu atenție și fără să contrazică ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri

Digitalizarea în școli a declanșat, în ultimul an, o amplă dezbatere în Suedia, una dintre țările care au introdus intensiv tehnologiile în școli încă de la începutul deceniului trecut. Zeci…
Vezi articolul

Rezultate simulare BAC 2025 Matematică. Până la 92% din elevii de la Tehnologic nu au scris nimic sau au greșit la itemii de la subiectul III / Rate slabe de reușită și la exercițiile de bază, de la primul subiect

Rezultatele de la Subiectul I al simulării Bacalaureatului 2025, proba de Matematică, arată diferențe notabile între specializările liceale. Elevii de la profilurile Mate-Info și Științe ale Naturii au obținut cele…
Vezi articolul

De ce nu citesc bine elevii români? Analiză comparativă între Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și testele PISA: la examenul românesc lectura e decontextualizată, itemii sunt repetitivi, lipsiți de relevanță pentru evaluarea competențelor la nivel înalt

„Dacă rezultatele înregistrate la Evaluarea Națională par a fi, în general, mulțumitoare (…) rezultatele PISA sunt cele care arată, concret, că elevii români au o performanță mult sub media ţărilor…
Vezi articolul