O petiție lansată pe internet pentru menținerea Geografiei ca variantă de opțiune pentru examenul de bacalaureat a strâns deja peste 6.500 de semnături. Profesorii au reacționat astfel după anunțul de vineri al Ecaterinei Andronescu, cea care și-a prezentat ”viziunea” asupra viitoarei legi a Educației, iar din planurile afișate lipsește materia Geografie pentru toate variantele de Bacalaureat.
Societatea Română de Geografie a reacționat dur la propunerile lansate de Andronescu. „La 100 de ani ai României moderne iată cum un membru al echipei guvernamentale, nici nu mai are importanţă numele lui, încearcă să anuleze, la finalizarea şcolii, fără nici un fel de răspundere, o materie care a fost şi va rămâne fondatoare pentru personalitatea umană„, spune președintele Societății Române de Geografie, Corneliul Iațu, într-un manifest publicat pe pagina online a Societății.
„Numărul de ore de Geografie s-a redus, constant şi drastic, ajungând la un nivel minimal, de avarie, iar acum se doreşte excluderea ei de la examenul de bacalaureat, urmând ca, probabil în scurt timp, să fie eliminate din şcoli şi orele puţine care au mai rămas pentru această disciplină„, arată acesta în manifest.
”Pornind de la numărul foarte mare de elevi care aleg geografia la acest examen, rezultatele bune și foarte bune obținute atât la bacalaureat, cât și la concursuri, olimpiade naționale și internaționale, precum și utilitatea ei pentru asigurarea unei vieți autonome și dezvoltare personală”, așa este motivată petiția Progeografia.
Citește mai jos manifestul integral al președintelui Societății Române de Geografie, Corneliul Iațu, care a fost citat și de adevărul.ro:
Președintele Societății Române de Geografie, Corneliul Iațu: ”Manifest pentru Geografie,
La o sută de ani de la crearea României întregite, Ministerul Învăţământului ne-a făcut o surpriză enormă prin câteva iniţiative de aşa-zisă reformă, deşi în ultimii 30 de ani, învăţământul a mai fost supus la tot felul de reforme, fără efecte benefice de fond şi fără a primi, măcar într-un singur an, bugetul alocat prin lege. Una din măsurile acestei recente reforme este şi aceea ca Geografia să nu mai fie o disciplină de examen la bacalaureat. La 100 de ani ai României moderne iată cum un membru al echipei guvernamentale, nici nu mai are importanţă numele lui, încearcă să anuleze, la finalizarea şcolii, fără nici un fel de răspundere, o materie care a fost şi va rămâne fondatoare pentru personalitatea umană, care este parte formativă a conştiinţei oricărui popor, o materie care fundamentează gândirea raţională, care motivează respectul şi toleranţa faţă de ceilalţi oameni, faţă de propriul mediu de viaţă, care oferă răspunsuri multiplelor întrebări puse de viaţa de fiecare zi, care informează temeinic despre oameni în general şi despre raporturile lor cu natura, cu resursele ei, ca şi despre modificările permanente care au loc în economia mondială, cu perspectivele ei vital importante, de la nivelul strict local, la cel regional şi al Pământului întreg.
Acum 100 de ani, eminentul geograf francez Emmanuel de Martonne, cunoscător profund al spaţiului geografic românesc şi al românilor, aducea o contribuţie capitală la întregirea României iar azi, după 100 de ani, România, fie şi prin persoana unui ministru sau a unui consilier, încearcă să şteargă un tom din învăţământul românesc, o pagină din existenţa noastră ca naţiune, prin propunerea de a elimina geografia de la bacalaureat, după ce într-un mandat precedent se luase decizia de a elimina geografia de la examenul de capacitate. Să deducem că aceasta este o atitudine programatic ostilă geografiei?
Nu înţelegem, în calitatea pe care o avem, de unde rezultă atâta ură împotriva unei discipline care, prin lucrările teoretice şi de mare aplicabilitate practică ale savantului Simion Mehedinţi şi ale străluciţilor săi discipoli, a demonstrat că are contribuţii remarcabile la dezvoltarea României.
Nu înţelegem de ce o disciplină ca Geografia este marginalizată când rolul ei în formarea intelectuală a unui elev, viitor absolvent, este capital. Să înţelegi lumea, să-i pătrunzi toate sensurile, să formezi conştiinţa apartenenţei la o naţiune, să promovezi valorile europene prin includerea acestora ca obiect de studiu sunt nişte deziderate universal umane care, la noi, nu contează în faţa unor interese mărunte.
Nici măcar regimul comunist nu şi-a permis să distrugă geografia. La 30 de ani de la profundele schimbări de regim politic şi social avem surpriza să observăm că se lucrează temeinic la această distrugere. Probabil că nici o altă disciplină nu a fost atât de lovită în timp. Numărul de ore de Geografie s-a redus, constant şi drastic, ajungând la un nivel minimal, de avarie, iar acum se doreşte excluderea ei de la examenul de bacalaureat, urmând ca, probabil în scurt timp, să fie eliminate din şcoli şi orele puţine care au mai rămas pentru această disciplină. În schimb, ce realizează Geografia şcolară românească? Pe plan internaţional, la olimpiadele de profil ea obţine cu perseverenţă medalii de aur şi se clasează sistematic pe locul 1 în lume. Care este recompensa pentru această glorie adusă învăţământului românesc? Dispariţia geografiei. O disciplină care aduce faimă României, nişte oameni care ridică în mod repetat steagul României, aducând onoare ţării pe care o reprezintă şi probând astfel un patriotism real, sunt trataţi la rubrica diverse a unor rapoarte.
Iată cum sunt onorate la noi elitele, iată în ce constă recunoştinţa faţă de această muncă a elevilor şi profesorilor de geografie, faţă de ceea ce ei fac pentru România. Probabil că aceia care decid nu au nevoie nici de elite şi nici de Geografie. Pentru ce să mai deschidem ochii spre lume copiilor pe care îi educăm, pentru ce să-i mai facem să o înţeleagă cu inteligenţă, cu toleranţă şi solidaritate şi să viseze frumos la temeinicia neamului lor şi a Pământului?
Mai bine să nu viseze, mai bine să fie ignoranţi, apatici şi să nu se mai gândească la viitor, pentru că un ministru sau un consilier nu doreşte ca Geografia să formeze conştiinţe, nu doreşte ca ea să contribuie la formarea de oameni capabili să ridice România la nivelul celorlalte state din concertul naţiunilor europene.
În numele şi cu asentimentul tuturor membrilor şi simpatizanţilor Societăţii de Geografie din România, Preşedinte SGR, Prof.univ.dr. Corneliu IAŢU“
Iată care vor fi materiile (diciplinele de studiu) pentru examenul de Bacalaureat în toate cele patru variante propuse în ”viziunea Andronescu”.
Citește și:
Matei Pop
Alexa Stănescu
Ioana Nicolescu
Ștefan Lefter
Costin Ionescu
3 comments
Vreau să dau bacalaoreatul la geografie
Doamna ministru ar trebui sa ia in calcul faptul ca cei mai multi elevi doresc ca ,geografia sa fie materie de bacalaureat in defavoarea istoriei care a fost si ramane proba obligatorie.
Geografia nu trebuie sa dispara ci sa ramana in continuare proba optionala .
Excelent articol-manifest pentru ”sanatatea Pamantului”, tot respectul pentru materia in sine, cat si pentru abnegatia si devotamentul profesorilor de geografie!! Ca de obicei, ministerul invatamantului ia decizii fara sa ceara vreun punct de vedere de la cei in drept, profesori, elevi, parinti, intr-o tatala lipsa de buna-cuviinta si transparenta. De aceasta data, disciplina Geografie este atacata cat se poate de agresiv si nedrept, iar reactia tuturor trebuie si sper sa fie pe masura acestei ineptii plecate dintr-o minte ingusta, un om care cu siguranta a avut nota mica la geografie in scoala, din moment ce se indreapta cu atata ura si dispret impotriva acestei materii frumoase si esentiale pentru educatia elevului. Foarte urat gest, minister al invatamantului, care nu stiu pentru cine iei decizii, dar pentru elevi romani, NU!