Cea mai mare rata a abandonului școlar din România în 2018 a fost înregistrată în Regiunea Centru, adică în zona Transilvaniei, și era de 5,2% în mediul rural și 3,7% în urban, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. La popul opus, cea mai scăzută rată a abandonului era în regiunea Sud-Muntenia, de doar 1,6% în rural și 2,3% în urban. Edupedu.ro a analizat datele pentru ultimii 5 ani pe fiecare regiune, atât pe mediul rural cât și pe mediu urban, iar acestea arată îmbunătățirea situației abandonului școlar în toate regiunile și în toate mediile.
Pe niveluri de educaţie, rata abandonului a înregistrat în anul 2018 o creştere cu 0,1 puncte procentuale în învăţământul primar şi gimnazial, a rămas la acelaşi nivel în învăţământul liceal şi profesional, iar în învăţământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, potrivit INS.
Definiție abandon şcolar: Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual fata de numărul elevilor înscriși la începutul anului.
Efecte: Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socioeconomică precară, potrivit Comisiei Europene. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.
Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul şcolar afectează şi procesul de inovare şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie. Potrivit Comisiei Europene, „reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion de tineri lucrători calificaţi”.
Cea mai mare rată de abandon școlar – Regiunea Centru
Cu 3,7% rata a abandonului în mediul urban și 5,2% în mediul rural, Regiunea Centru are cea mai mare problemă cu acest fenomen dintre toate regiunile României. Analiza datelor pentru perioada 2013-2018 arată că, în timp ce în mediul urban rata abandonului a scăzut cu un punct procentual, în orașe abandonul a crescut cu aproape 2% în perioada respectivă.
Regiunea Centru este formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Cea mai redusă rată a abandonului școlar – Regiunea Sud-Muntenia
În ultimii 5 ani a avut loc o reducere semnificativă a abandonului școlar în Regiunea Sud-Muntenia, mai ales în mediul rural, unde în 2017 fusese atinsă valoarea de doar 0,7%. În 2018 a avut loc o creștere până la 1,6%, dar chiar și așa, aceasta rămâne cea mai redusă valoare a acestui indicator la nivelul întregii țări.
Regiunea Sud-Muntenia este formată din județele Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași, toate aflate în regiunea istorică Muntenia.
Regiunea cu cel mai mare număr de elevi înregistrați în sistemul de învățământ este Regiunea București-Ilfov. Aici rata de abandon școlar este relativ mică – 2% în urban și 2,2% în rural – și se remarcă o stabilitate a acestui indicator în mediul rural, precum și o reducere la jumătate față de 2016 în mediul urban.
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest include șase județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Regiunea conține 35 de orașe (dintre care 15 sunt și municipii), și 386 de comune. Numărul total al localităților existente este de 1.908.
Rata abandonului a scăzut atât la sat cât și la oraș, fiind acum la valori situate între 2,1% și 3,7%.
Regiunea Nord-Est are a doua cea mai mare rată de abandon din România, iar în mediul rural părăsirea școlii este un fenomen cu o rată dublă față de mediul urban.
Regiunea Nord-Est este o parte a vechii regiuni istorice a Moldovei, fiind compusă din șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui
Regiunea Sud-Est a avut o rată de abandon şcolar în scădere, fiind la 2,8% în 2018. Această regiune este formată din șase județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
Are 35 de orașe (din care 11 municipii) și 355 de comune (cu un număr de 1.447 de sate). Regiunea Sud-Est cuprinde trei dintre cele 10 cele mai populate oraşe din România: Constanţa, Galaţi şi Brăila.
Pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, valorile ratei abandonului școlar sunt în scădere semnificativă. De exemplu pentru mediul rural rata s-a redus la jumătate față de anul 2015 (de la 6,1 la 3%).
Regiunea este formată din următoarele judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. În mare coincide cu vechea regiune istorică Oltenia.
Reviunea Vest înregistrează și ea o scădere a ratei abandonului școlar, potrivit datelor INS analizate de Edupedu.ro. O rată a abandonului mai mică în mediul rural, de 2,6% și de 3,3% în mediul urban.
Regiunea Vest are în componență judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara și Timiş.
Peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013 și 2017, potrivit datelor publicate de Ministerului Educației și analizate de Edupedu.ro. Numărul este echivalentul populației unui oraș ca Suceava. Este vorba despre elevi cu vârste între 15 și 18 ani care nu au mai terminat învățământul liceal, la filierele teoretică, tehnologică și vocațională.
Photo by Barry Zhou on Unsplash
Ana Moise
Ramona Florea