Granturi de 4.000 de euro pe an pentru elevii olimpici care intră la facultate anul acesta şi vor să facă cercetare, anunţă premierul

La începutul şedinţei de Guvern premierul a anunţat că va modifica Programul de Granturi pentru ca elevii olimpici să poată lua bani mai uşor, dacă vor să facă cercetare într-o universitate din România. Proiectul de HG prevede granturi de până la 4.000 de euro pe an pentru olimpicii internaţionali şi naţionali medaliaţi sau premiaţi, ori care au luat menţiune. Granturile sunt mai mici pentru olimpicii naţionali.

• UPDATE Mărul otrăvit oferit de Guvern olimpicilor români: mușcătura îi va “lega de glie” – avertizează 3 cercetători cu doctorate în străinătate

„Vom modifica astăzi Programul de granturi de care pot beneficia tinerii absolvenți de liceu cu rezultate deosebite, laureaţi la olimpiadele naționale și internaționale, astfel încât să-l facem mai atractiv și mai ușor de accesat. Prin granturi individuale de până la 4.000 de euro pe an, acordate pe toată perioada studiilor universitare, inclusiv a studiilor de masterat și doctorat, oferim tinerilor performanți posibilitatea să-și continue activitățile de cercetare în instituții de învățământ superior acreditate din România, inclusiv după finalizarea studiilor,” a declarat Dăncilă.

Actul normativ aprobat de guvern se numeşte „Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 403/2017 privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare şi inovare „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”

Condiţiile pentru obţinerea granturilor:

• absolvenţi de liceu care au obţinut cel puţin o dată, pe perioada studiilştirior liceale, la olimpiadele internaţionale de ştiinţe, medalie de aur/premiul I, medalie de argint/premiul II, medalie de bronz/premiul III sau menţiune şi care sunt înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România începând cu anul universitar 2019 – 2020;
• absolvenţi de liceu care au obţinut cel puţin o dată, pe perioada studiilor liceale, la olimpiadele naţionale de ştiinţe, medalie de aur/premiul I, medalie de argint/premiul II, medalie de bronz/premiul III sau menţiune şi care sunt înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România începând cu anul universitar 2019 – 2020.”

Câţi bani pot obţine olimpicii internaţionali

• 4.000 euro pe an pentru medalia de aur/premiul I,
• 3.500 euro pe an pentru medalie de argint/premiul II,
• 3.000 euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III,
• 2.500 euro pentru menţiune;

Câţi bani pot obţine olimpicii naţionali

• 3.000 euro pe an pentru medalie de aur/premiul I,
• 2.500 euro pe an pentru medalie de argint/premiul II,
• 2.000 euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III,
• 1.500 euro pentru menţiune.

Anunţul vine în contextul în care în universități se mai face cercetare de 5 euro pe cap de locuitor, potrivit unei analize Edupedu.ro.

Ca procent în PIB, cheltuielile din învățământul superior cu cercetarea dezvoltarea înseamnă 0,05%.

Cheltuiala pentru Cercetare și Dezvoltare în universități este de 138 de euro pe cap de locuitor, la nivelul mediu al Uniunii Europene. În România a fost, în 2017, de doar 5 euro pe cap de locuitor – în 2008 suma a fost de 11,3 euro. Cele mai mari sume alocate pentru cercetare în învățământul superior sunt în Danemarca (513 euro/locuitor), Norvegia (474 euro), Islanda (425 de euro), Suedia (406), Austria (295).

Cheltuielile de Cercetare Dezvoltare din Universități ca procent din PIB, sunt în continuă scădere din 2015 încoace.

Sistemul de Cercetare și Inovare românesc este într-o subfinațare cronică, notează cel mai recent raport RIO pe această temă, elaborat de Comisia Europeană. Romania aloca cea mai mică cheltuială per capita în domeniul cercetării și dezvoltării. Singura creștere din domeniu este implicarea mediului privat în aceste activități. Cercetările finanțate de companii au urcat de la 0,13% din PIB în 2014, la 0,18% din PIB în 2015. Așa a rămas și în 2018, iar povestea lui 0,18% din PIB se repetă și în 2019.

În mod paradoxal, atitudinea politicilor publice în cheltuirea banilor pentru Cercetare este contrară chiar Strategiei Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare 2014-2020, adoptată pe 21 octombrie 2014, care a stabilit alocări de 2% din PIB pentru cheltuielile de Cercetare și Dezvoltare (1% fonduri publice, plus 1% private) până în 2020.

Institutul Național de Statistică a publicat vineri cheltuielile pentru activitatea de Cercetare-Dezvoltare. Totalul cheltuielilor, atât din fonduri publice cât și cele private, a atins în 2017 abia 0,5% din PIB (0,21% din mediul public și 0,28% din mediul privat). Ca sumă nominală, valoarea acestor cheltuieli a fost de 4,3 miliarde de lei, deci mai puțin de un miliard de euro, din care Guvernul a contribuit cu doar 1,55 miliarde, restul banilor provenind din sectorul privat (întreprinderi, ONG-uri, universități, finanțare externă).

La 31 decembrie 2017 lucrau în activitatea de cercetare‐dezvoltare 44.801 persoane, iar numărul cercetătorilor este cotat la doar un sfert din media Uniunii Europene. După nivelul de pregătire profesională, 38.125 aveau studii superioare (85,1% din total), iar 6.676 aveau alt nivel de pregătire, exclusiv superioară (14,9%). Aveau studii doctorale şi postdoctorale 18.916 de persoane, în creştere ușoară faţă de anul 2016, mai notează INS.