Greta de la Cotroceni. Cum încearcă Iohannis să acopere eșecul celor două mandate inventând tema mediului

775 de vizualizări
Cristian Pantazi / Foto: Arhiva personală
De doi ani, la Cotroceni s-a produs o metamorfoză totală. Candidatul Klaus Iohannis, care a câștigat alegerile cu tema justiției și a statului de drept, a fost înlocuit de un președinte care a renunțat complet la aceste teme contondente. Ca să umple golul și să arate că e preocupat de ceva, președintele Iohannis s-a transformat peste noapte în activist de mediu, preocupat de încălzirea globală și poluare. Un activist cam ipocrit totuși, având în vedere emisiile limuzinelor sale de protocol, care lasă o dâră consistentă de fum pe Valea Oltului în timpul navetei săptămânale la Sibiu.
  • Să ne înțelegem: tema mediului e una validă și serioasă oriunde în lume. Schimbările climatice fac obiectul unor politici consistente, cu impact major asupra vieții oamenilor. Dar în cazul României, cu zeci de probleme stringente care amenință fundamentele democratice (independența și eficiența justiției, funcționarea instituțiilor-cheie etc.) sau chiar viața cetățenilor (starea deficitară a sistemului sanitar, criza energetică), mediul nu are cum să fie prioritatea zero a unui șef de stat.

Pretinsa grijă a președintelui Iohannis pentru mediu, noua sa marotă prezidențială, e de fapt încercarea de a umple cu ceva golul imens, marele zero al mandatelor sale la Cotroceni.

Dovada că preocuparea pentru mediu a președintelui Iohannis este una conjuncturală, lipsită de autenticitate stă în programul său de candidat la prezidențiale și în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR pe care a moșit-o. Astfel, în programul cu care a candidat la alegerile prezidențiale din 2019, Iohannis a pus accentul pe statul de dreptjustiție, respectarea valorilor europene și buna guvernare. Protecția mediului e un subcapitol la pagina 34, departe de prioritățile principale.

Citește mai mult pe G4Media.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel Funeriu, trei propuneri pentru o digitalizare reușită în Educație: Obligarea prin mijloace legale a rețelelor sociale de a livra conținuturi educaționale, parte a curriculumului național / Să stabilim cum creștem motivația / Să dăm vouchere pentru meditații cu o impozitare simplă ca să nu mai fie tabu

Obligarea prin mijloace legale a rețelelor sociale de a livra conținuturi educaționale, parte a curriculumului național, este una dintre cele trei propuneri făcute de Daniel Funeriu, ministru al Educației în…
Vezi articolul

Liceenii sunt criticați că ei controlează sursele de disconfort prin interacțiunile digitale, nu reacționează la opinii diferite și critici / În vremea inteligenței artificiale, e important să ne construim maturitatea emoțională prin schimb de idei și polemici – profesorul Răzvan Rughiniș

“Este important, așa cum un organism își construiește anticorpii în fața unor amenințări noi”, în epoca  ascensiunii inteligenței artificiale “să ne construim o maturitate emoțională prin schimb de idei, prin…
Vezi articolul

Aproape un sfert dintre elevii care au început gimnaziul în 2017 nu au susținut Evaluarea Națională în 2021, la finalul clasei a VIII-a / Pierderile sunt considerabil mai mari în rural, în rândul băieților și în școlile mici – Raport de cercetare

Numai 77% dintre elevii care au început gimnaziul în 2017-2018 și l-au absolvit în 2020-2021, adică în plină pandemie, au reușit să finalizeze acest nivel de învățământ prin susținerea Evaluării…
Vezi articolul

Anul trecut a fost înregistrat cel mai mic număr de elevi din sistemul de învățământ din ultimii cel puțin 30 de ani, conform datelor Ministerului Educației și INS / Scădere cu peste 280.000 de elevi pe parcursul ultimului deceniu, echivalentul populației unui oraș cât Cluj-Napoca

În anul școlar 2023-2024 numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2.875.900, în scădere față de anul școlar anterior, cu aproape 15.000 de elevi. Este cel mai mic…
Vezi articolul