Uitați de 6% din PIB pentru Educație, până când nu rezolvăm problema evaziunii fiscale şi corupţiei – Iancu Guda, economist

1.004 vizualizări
SURSA: Facebook.com/iancu.guda
“Nu ne mai rămân bani pentru Educaţie. Uitaţi 6% din PIB, aproape media Uniunii Europene. Dacă noi colectăm până în 30% din PIB venituri publice, n-avem cum să alocăm 6% din PIB pentru Educaţie”. Afirmaţia a fost făcută de unul dintre cei mai apreciaţi analişti, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Iancu Guda, la conferinţa organizată de ARB şi CPBR despre starea sistemului bancar din România.

România are unul dintre cele mai mici grade de colectare a veniturilor la buget, potrivit analistului financiar-bancar. Acesta susţine că în condiţiile acestea, alocarea a 6% din PIB este tehnic, imposibilă. “Nu ne mai rămân bani pentru Educaţie. Uitaţi 6% din PIB, aproape media Uniunii Europene. Dacă noi colectăm până în 30% din PIB venituri publice, n-avem cum să alocăm 6% din PIB pentru Educaţie. Deci, când o să rezolvăm problema evaziunii fiscale şi corupţiei şi apoi a priorităţilor statului, putem visa la 6% din PIB. Momentan, conform Ministerului Finanţelor Publice şi Eurostat, România investeşte cel mai puţin în Educaţie din PIB.”

SURSA: Iancu Guda

Iancu Guda mai susţine că avem de-a face cu un paradox – deşi condiţiile de viaţă ar trebui să fie mai bune, cel puţin teoretic, prin majorarea veniturillor, românii continuă să plece din ţară în număr foarte mare. „În ciuda creşterilor de salarii record, cu 50% la sectorul public in trei ani, cu 35% în sectorul privat în ultimii trei ani, în ultimii 3 ani avem recordul din istoria României în ceea ce priveşte emigrarea – 630 de mii de români au plecat. Datele arată că pierdem din ce în ce mai mult din forţa de muncă productivă – tinerii de 20-45 de ani, iar proiecţiile demografice arată dezastruos. De la 23 de milioane de locuitori în 1990, ultimul recensământ oficial arată 20 de milioane, cifrele INS astăzi 19,5, din care în România mai sunt 17 milioane.

Iancu Guda este Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România, autorul cărţii „De ce eşuează companiile. 10 greşeli şi 10 soluţii”. Este lector asociat la Institutul Bancar Român.

FOTO: Iancu Guda/Facebook.com


2 comments
  1. Dacă am avea taxe pe proprietate la nivelul vestului veniturile publice ar sari lejer de 35%.Anaf ul singur nu poate face peste 30%.Pe de alta parte, evaziunea cred ca bate spre 85-90%.Evaziunea este sustinuta de legi slabe, oameni prost plătiți și neinstruiti plus o apetenta speciala a romanilor pt așa ceva.

  2. Arătați, dacă vreți într-adevăr să informați corect, care este structura populației de emigranți ( câți din mediul privat și câți din mediul de stat, câți cu studii superioare și câți cu studii medii sau fără studii, câți din zonele sărace și câți din cele mai bogate, și alte astfel de statistici pe categorii ) ca să ne putem face o imagine mai apropiată de realitate. Mai spuneți care sunt dobânzile practicate de băncile străine care au sucursale în România în țările de origine și care sunt profiturile reale ale acelorași bănci în țările de origine și în filialele din România. Altfel permiteți-mi să vă bănuiesc de manipulare în favoarea băncilor pe care se presupune că le analizați cu expertiză și obiectivitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mai multe ore de latină și greacă în școlile din Franța, vrea ministrul francez al Educației, pentru reapropierea de „valorile comune europene”. Blanquer propune introducerea limbilor clasice la liceele tehnologice și, ca opționale, de la clasa a V-a

Cu ocazia Zilei Limbilor Europene Clasice de pe 16 noiembrie anul acesta, ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat un plan european pentru promovarea predării limbilor latină și greacă…
Vezi articolul

Minimum 15 credite transferabile obținute prin cursuri de formare continuă o dată la 5 ani, condiție pentru profesori în proiectul legii Deca. Impactul formărilor va fi monitorizat la clasă, anunță ministra

Profesorii vor trebui să obțină minimum 15 credite ECTS prin cursuri de formare continuă, la fiecare 5 ani, începând de la data licențierii în cariera didactică (actuala definitivare în învățământ…
Vezi articolul

Componența Consiliului Național al Cercetării Științifice, for ce stabilește standardele în cercetare, a fost actualizată: intră un membru nou, ies doi / 13 dintre cei 21 de membri desemnați în 2020 pentru un mandat de 4 ani rămân în funcție

Componența Consiliului Național al Cercetării Științifice a fost modificată printr-un ordin publicat, săptămâna trecută, în Monitorul Oficial. Față de ultima componență valabilă, schimbările sunt limitate – numărul membrilor a fost…
Vezi articolul