În Ungaria, mai mulți adulți cred că pentru a prospera sunt mai utile conexiunile politice și prieteniile decât o diplomă de învățământ superior / Majoritatea populației apreciază că învățământul s-a deteriorat în ultimii 15 ani, perioadă ce se suprapune cu guvernarea Orban – Sondaj

331 de vizualizări
Foto: Taylor Wilcox – Unsplash.com
Două treimi (65%) din populația adultă a Ungariei, deci și o bună parte a susținătorilor actualului premier Viktor Orban, apreciază că în ultimii 15 ani s-a înregistrat o deteriorare a calității educației, atât în școala primară, cât și în învățământul secundar, potrivit unui sondaj realizat la începutul toamnei și publicat acum de Atlatszo, preluată și de Nepszava. Același sondaj arată și impactul pe care regimul Orban, care conduce țara din 2010 și care este criticat pe plan european pentru acțiuni de îngrădire a democrației, îl are asupra rezultatelor educației: mai mulți cetățeni adulți consideră că legăturile politice și de afaceri sunt importante pentru carieră decât cei care cred același lucru despre o diplomă de învățământ superior.

Potrivit sondajului citat, realizat la nivel național de Institutul IDEA din Budapesta, în perioada 28 august – 6 septembrie, sondaj declarat reprezentativ, diviziunile politice se reflectă în evaluarea privind calitatea educației, dar chiar și așa jumătate dintre susținătorii guvernului cred că, în ultimii ani, calitatea educației nu s-a îmbunătățit. De notat că perioada avută în vedere – ultimii 15 ani – se suprapune cu guvernarea Viktor Orban, liderul Fidesz care a preluat postul de șef al guvernului în 2010, după ce a ocupat aceeași poziție și între 1998-2002. 

Sondajul arată că două treimi din populația adultă a Ungariei are experiență personală în relație cu sistemul public de învățământ – fie ca elevi/studenți, fie ca părinți sau rude ale unor, fie ca angajați ai sistemului sau ca lucrători care au contact cu învățământul. În aceste condiții, în rândul angajaților din educație sondajul notează o pondere mult mai mare a celor care apreciază că în ultimii ani calitatea educației s-a deteriorat. 

  • Chiar și 62% dintre votanții partidului de guvernământ, implicați în chestiuni legate de educație prin muncă sau prin conexiuni familiale, percep aceastră deteriorare.
Falia politică se reflectă în opinii: cine este responsabil pentru calitatea educației?

În cadrul sondajului, respondenții au fost întrebați și în legătură cu ultimele rezultate PISA (2022), ce indică faptul că un sfert dintre elevii maghiari de 15 ani nu au competențe de citire suficiente. Jumătate dintre participanți au dat vina pe guvern și pe instituțiile de stat, chiar și pe autoritățile locale.

În același timp, o treime au apreciat că responsabilitatea aparține exclusiv acestor actori ai aparatului birocratic de stat, iar o treime au apreciat că vina aparține exclusiv actorilor din sistemul educațional – părinți, copii, profesori și directori. Opiniile se separă în mare măsură pe criterii politice: pe când susținătorii opoziției acuză îndeosebi guvernul și alte instituții ale statului, votanții actualelor autorități atribuie responsabilitatea doar actorilor din educație, arată Atlatszo.

  • Aceeași sursă arată că, deși diplomele de învățământ superior îmbunătățesc în general șansele de a obține o slujbă mai bună și un salariu mai mare, acest lucru nu este luat neapărat în considerare când un cetățean al Ungariei se gândește la cum să prospere.

Astfel, doar puțin peste o zecime dintre adulții maghiari cred că obținerea unei diplome universitare îi ajută, în prezent, să prospere în viață. Printre lucrurile despre care ei cred că îi ajută mai mult în acest sens se numără situația financiară a părinților și existența unor legături potrivite în lumea politică. 

Autorii studiului au identificat, astfel, patru căi de obținere a prosperității considerate a fi mai potrivite decât învățământul superior: obținerea unei calificări profesionale inferioare (menționată de 38% dintre respondenți), învățarea unei limbi străine (33%), respectiv legăturile politice, prieteniile și relațiile de afaceri (aproape o treime dintre respondenți – 29%).


2 comments
  1. La noi este și mai grav. Politicul a pus stăpînire pe educație 100%. Scopul și idealul învățământului românesc pălesc față de imixtiunea politicului primitiv și fără scrupule. Parcă rămânem ancorați în secolul XVIII, secol care n-a fost sub semnul fericirii. Ne învărtim și ne amețim în jurul cozii mai mult de 20 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bacalaureatul „aproximativ”. Statisticile cu înscrişi au fost rotunjite de minister, în loc să fie exacte, după ce numărul oficial de înscrişi de la Evaluarea Naţională a fost diferit în fiecare din cele 3 comunicate date de instituţie

Ministerul Educaţiei anunţă în premieră că la Bacalaureat 2020 „pentru susținerea probelor scrise s-au înscris aproximativ 155.500 de candidați”. Anunţul cu cifrele rotunjite vine cu o zi înainte de prima…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Primii responsabili de frica elevilor sunt părinții, nu școala. Să-i învățăm să facă cât mai multe lucruri cu capul și cu mâinile lor, vor deveni mai autonomi, deci mai puțin anxioși

Frica unui copil este în primul rând responsabilitatea părinților, spune psihologul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și profesor universitar. Acesta a explicat într-un interviu pentru TVR Cluj că prin…
Vezi articolul
Învățământul primar

Împărțirea anului școlar în module menține România în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023, chiar dacă anul a început mai devreme / Locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță – raport oficial

România se menține în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile din an dedicate școlii, reiese dintr-un raport privind organizarea anului școlar 2022-2023, publicat în urmă cu câteva zile…
Vezi articolul

Problema salarizării profesorilor, cauza unor proteste masive în plină reformă a educației – exemplu pentru „democrația ca formă fără fond” din România, într-un raport privind starea democrației în 2023 / Alte teme criticate la capitolul Educație: lipsa de transparență, datele cu caracter personal

Greva de anul trecut a profesorilor, chiar în perioada adoptării noilor legi ale educației, este dată drept dovadă a „democrației ca formă fără fond” în România, sub actuala guvernare, într-un…
Vezi articolul