India a devenit a patra țară care a aselenizat o navă spațială / Ce se află în spatele cursei către Polul Sud al Lunii: interesul pentru gheața selenară, resursă pentru viitoare curse spațiale

[jp_post_view]
Foto: captură Twitter/ Chandrayaan-3 Mission
India a aselenizat cu nava spațială Chandrayaan-3 pe Lună, devenind astfel a patra națiune care reușește o astfel de performanță. Misiunea ar putea consolida statutul Indiei de superputere globală în domeniul spațial. Anterior, doar Statele Unite, China și fosta Uniune Sovietică au realizat aselenizări pe suprafața lunară, transmite CNN, conform G4Media.ro.

De asemenea, locul de aselenizare al Chandrayaan-3 este mai aproape de polul sud al Lunii decât s-a aventurat orice altă navă spațială din istorie. Regiunea polului sudic este considerată o zonă de interes științific și strategic cheie pentru națiunile cu activități spațiale, deoarece oamenii de știință consideră că în această regiune se află depozite de gheață de apă.

Apa, înghețată în cratere umbrite, ar putea fi transformată în combustibil pentru rachete sau chiar în apă potabilă pentru viitoarele misiuni cu echipaj.

Încercarea Indiei de a aseleniza nava sa spațială în apropierea polului sudic lunar vine la doar câteva zile după ce o altă națiune a eșuat în încercarea de a face același lucru. Nava spațială rusă Luna 25 s-a prăbușit pe Lună la 19 august, după ce motoarele sale au avut o defecțiune, punând capăt primei încercări de aselenizare a țării în 47 de ani.

Marți, 22 august, mai multe sesiuni în care elevii să urmărească transmisiunile speciale TV erau anunțate în India, pentru a marca o mult așteptată aselenizare a unei sonde spațiale indiene, eveniment pentru care au fost organizate și ședințe de rugăciune, dar și petreceri ale pasionaților de explorarea spațiului.

Ce se află în spatele cursei către Polul Sud al Lunii, o zonă de aselenizare deosebit de accidentată

Iată ce se cunoaşte despre prezenţa apei îngheţate pe Lună – şi de ce agenţiile spaţiale şi companiile private o consideră esenţială pentru colonizarea Lunii, exploatarea minieră a acesteia şi potenţiale misiuni cu destinaţia Marte, conform Agerpres.

Cum au găsit oamenii de ştiinţă apă pe Lună?

Încă din anii 1960, înainte de prima aselenizare din cadrul programului Apollo, oamenii de ştiinţă au speculat că pe Lună ar putea exista apă. Eşantioanele pe care echipajele Apollo le-au adus pe Pământ pentru analize, la sfârşitul anilor 1960 şi începutul anilor 1970, păreau uscate.

În 2008, cercetătorii de la Universitatea Brown au reanalizat eşantioanele selenare folosind o tehnologie nouă şi au descoperit hidrogen în interiorul unor fragmente minuscule din sticlă vulcanică. În 2009, un instrument NASA de la bordul sondei Chandrayaan-1 a Organizaţiei Indiene de Cercetare Spaţială (ISRO) a detectat apă pe suprafaţa Lunii.

În acelaşi an, o altă sondă NASA care a atins Polul Sud al Lunii a identificat gheaţă sub suprafaţa acesteia. O misiune anterioară a NASA, Lunar Prospector din 1998, a găsit dovezi potrivit cărora cea mai mare concentraţie de gheaţă de pe Lună se afla în craterele umbrite de la Polul Sud, scrie Agerpres.

De ce este importantă apa de pe Lună?

Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi de buzunarele de gheaţă străveche, deoarece acestea ar putea furniza date despre vulcanii lunari, despre materiale aduse de comete şi asteroizi pe Pământ şi despre originea oceanelor.

În cazul în care se constată că există gheaţă în cantităţi suficiente, aceasta ar putea reprezenta o sursă de apă potabilă pentru explorarea Lunii şi ar putea contribui la răcirea echipamentelor.

De asemenea, din ea s-ar putea obţine hidrogen pentru combustibil şi oxigen pentru respiraţie, ceea ce ar ajuta misiunile pe Marte sau exploatările miniere pe Lună.

Tratatul ONU din 1967 privind spaţiul cosmic interzice oricărei naţiuni să revendice dreptul de proprietate asupra Lunii. Nu există nicio prevedere care să împiedice operaţiunile comerciale, notează Reuters.

Un demers condus de SUA de a stabili un set de principii privind explorarea Lunii şi utilizarea resurselor de pe aceasta, Acordurile Artemis, are 27 de semnatari. China şi Rusia nu au semnat.

De ce este Polul Sud al Lunii o regiune dificilă?

Mai multe tentative de aselenizare au eşuat. Sonda Luna-25 a Rusiei, programată să aselenizeze luni la Polul Sud, a fost scăpată de sub control la apropierea de Lună şi s-a prăbuşit.

Polul Sud – departe de regiunea ecuatorială vizată de misiunile anterioare, inclusiv de aselenizările cu echipaj uman din cadrul programului Apollo – este o regiune plină de cratere şi şanţuri adânci.

Atât Statele Unite, cât şi China au planificat misiuni la Polul Sud al Lunii, potrivit sursei citate.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

15.000 de profesori în pericol: „Când educația e sacrificată din nou pentru jafurile guvernării” – scrisoare deschisă către premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan din partea profesorilor suplinitori calificați ai României, care anunță proteste publice în fața centrelor de la Titularizare

În mijlocul concursului național de titularizare, după ce mii de profesori au susținut inspecții la clasă și se pregătesc acum pentru examenul scris, Guvernul lovește exact în fundamentul acestui proces:…
Vezi articolul

A fost o greșeală sau un ajutor pe care Ministerul Educației i l-a dat premierului când nu a depus la timp contestația în procesul privind suspendarea analizei teze de doctorat? / „Vorbim despre evenimente care au avut loc înainte de începerea mandatului meu”, spune Ligia Deca

Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că Ministerul a depus în iulie anul trecut contestația la sentința dată în procesul privind suspendarea analizei tezei de doctorat a premierului Ciucă, dar…
Vezi articolul

OFICIAL Ordonanța de urgență 57/2023, cu majorările salariale pentru profesori aprobate de Guvern, a fost publicată în Monitorul Oficial / Grilele cu fiecare salariu de bază pe funcție, vechime și grad didactic, valabile de la 1 iunie 2023

Guvernul a publicat în Monitorul Oficial ordonanța 57/2023, cea după care sindicatele au anunțat că vor suspenda greva dacă actul normativ conține solicitările profesorilor. Condiția era ca după apariția în…
Vezi articolul
Transport gratuit pentru elevi

FSLI, după incidentul de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București: Școlile din România pot deveni un spațiu periculos. Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ semnalează că „elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție”, după incidentul petrecut miercuri, când o profesoară de limba japoneză în vârstă de 26…
Vezi articolul

Liderul sindical Marius Nistor, despre rezolvarea inechităților salariale: Un director adjunct al unei școli ar trebui să primească în plus 1600 de lei pentru a ajunge la salariul unui profesor cu grad didactic I, cu vechime peste 25 de ani și studii superioare de lungă durată

„Salariul unui profesor cu grad didactic I, cu vechime peste 25 de ani și studii superioare de lungă durată trebuie să fie punctul de plecare pentru majorarea salariilor directorilor de…
Vezi articolul