Inspectoratul școlar Bistrița-Năsăud susține că a preluat termenul „solicitate” din metodologia de mobilitate a cadrelor didactice și l-a introdus în procedura de detașare a directorilor, deși în ordinul de ministru are alt sens și se aplică inspectorilor

1.395 de vizualizări
Foto: ISJ BN
Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud confirmă, într-un răspuns oficial transmis la solicitarea Edupedu.ro, că procedura de detașare a directorilor și directorilor adjuncți introduce formularea „cadre didactice solicitate”, preluată din metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic. Analiza textelor legale arată însă că termenul este utilizat de inspectorat într-un context diferit de cel prevăzut de ordinul de ministru și cu un rol substanțial schimbat.

Răspunsul ISJ, semnat de inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie, vine după ce Edupedu.ro a semnalat că, în procedura adoptată în ianuarie 2026, accesul la detașarea în funcțiile de director este condiționat de statutul de „cadru didactic solicitat”, formulare care nu apare în procedura anterioară și care nu este definită explicit. Inspectoratul susține că termenul este preluat din Metodologia de mobilitate aprobată prin ordin de ministru, făcând trimitere la articolul 85.

Articolul 85 din metodologia-cadru distinge însă clar între două situații diferite. La alineatul (1), care se aplică funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, detașarea directorilor se face prin decizia inspectorului școlar general, până la organizarea concursului, fără ca textul legal să condiționeze detașarea de statutul de „persoană solicitată”.

Formularea „persoanelor solicitate” apare exclusiv la alineatul (2) al aceluiași articol, care se referă la funcțiile de îndrumare și control, adică cele de inspectori, nu la funcțiile de director. În acest context, termenul desemnează acordul scris al persoanei deja propuse pentru detașare, ca etapă finală a procedurii, după propuneri, avize și aprobări. Nu este un criteriu de acces și nu funcționează ca mecanism de selecție, potrivit Metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului Educației nr 7.495/2024.

Cu alte cuvinte, în ordinul de ministru, „solicitarea” are rolul de a exprima consimțământul final al persoanei propuse pentru o funcție de îndrumare și control.

În procedura ISJ Bistrița-Năsăud, același cuvânt este mutat într-un alt context și capătă o funcție diferită: aceea de filtru care condiționează cine poate intra în procedura de detașare a directorilor.

Inspectoratul recunoaște, în răspunsul transmis Edupedu.ro, că „principalul criteriu care a stat la baza solicitărilor a fost ca persoanele respective să aibă susținerea cadrelor didactice din consiliul profesoral, lucru care a fost verificat cu ajutorul unui chestionar anonim”. Totodată, ISJ precizează că „nu există un document scris prin care aceste solicitări sunt formulate și comunicate cadrelor didactice”, solicitările fiind transmise individual de inspectorul școlar general.

Astfel, un termen preluat din metodologia națională, cu un sens precis și limitat, este utilizat într-o procedură locală pentru a introduce un mecanism informal de selecție, care nu este prevăzut explicit pentru funcțiile de director. Procedura nu explică cine poate fi „solicitat”, pe ce criterii și ce se întâmplă cu cadrele didactice care îndeplinesc condițiile legale, dar nu primesc această solicitare.

Inspectoratul precizează că „Orice cadru didactic titular putea fi propus în cadrul consultărilor consiliilor profesorale. Au fost cadre didactice care au depus documente fără a fi solicitate, şi acestea vor fi analizate în cadrul şedinţei de Consiliu de Administraţie în care se solicită avizul pentru detaşare în interesul învăţământului”.

Deci era vorba despre o propunere, nu despre o participare voluntară la selecție a celor care îndeplinesc criteriile, conform răspunsului ISJ. Nu este clar cine trebuia să facă propunerea și de cine depinde această propunere.

Invocarea susținerii consiliului profesoral ca „principal criteriu” pentru formularea solicitărilor nu apare nicăieri în procedura oficială aprobată și publicată de inspectorat. Procedura de detașare nu prevede consultarea consiliului profesoral, aplicarea unui chestionar anonim, exprimarea unui „vot de încredere” și nici condiționarea accesului la detașare de susținerea colectivului de profesori. Aceste criterii nu există oficial. Cu toate acestea, inspectoratul descrie în răspuns un mecanism distinct, derulat anterior sau în paralel cu procedura scrisă, care influențează decisiv cine este „solicitat” pentru funcția de director.

Redacția a solicitat ISJ Bistrița-Năsăud să indice câte cadre didactice care nu au fost „solicitate” de inspectorul școlar general au depus dosar și câte dintre acestea au primit detașare începând cu 17 ianuarie 2026.

Edupedu.ro va publica răspunsul Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud la solicitările suplimentare imediat ce acesta va fi transmis.

Reamintim că pe 16 ianuarie au expirat mandatele obținute prin concurs de aproximativ 60% dintre directorii și directorii adjuncți de școli. Ministerul Educației nu a organizat noi concursuri, iar conducerea școlilor este asigurată temporar prin detașare în interesul învățământului, pe baza procedurilor stabilite de inspectorate.

Redăm răspunsul integral al ISJ Bistrița Năsăud:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Copilul de clasa a III-a de la Școala Valea Voievozilor, din Dâmbovița, mutat în mai multe școli pe motiv că ar fi violent, „este un copil normal”, spune reprezentanta CJRAE, după evaluarea psiho-comportamentală a acestuia / Părinții celorlalți 150 de elevi din școală refuză de o săptămână să-și trimită copiii la cursuri de frica lui

„Desant” al autorităților din Educație în comuna Răzvad, satul Valea Voievozilor, din județul Dâmbovița. Un secretar de stat din Ministerul Educației, șefa inspectoratului școlar județean, șefa CJRAE și reprezentanți ai…
Vezi articolul

Apel pentru retragerea lucrărilor științifice semnate de Elena Ceaușescu, disponibile încă la marile edituri internaționale / The Guardian: Fraudele ei au avut impact pe termen lung în politică și știință – a se vedea cazul Florin Roman

Numele Elenei Ceaușescu persistă pe lucrări și volume de cercetare încă disponibile pe platformele unor mari edituri academice internaționale, fapt pentru care un grup de cercetători au lansat un apel…
Vezi articolul

Controverse în jurul unei licitații George Enescu / Întrebări legate de veridicitatea obiectelor și înstrăinarea patrimoniului național puse de Mihai Șora, Eugen Ciurtin și Gabriel Bebeșelea / Poziția casei de licitații

Licitația George Enescu – Univers şi Creație, organizată de casa de licitații Historic, în 22 septembrie, a provocat un val de reacții din partea mai multor oameni de cultură români, scrie…
Vezi articolul