Ce este extremismul? Și cum îl pot explica profesorii, pe înțelesul elevilor? Profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, Iuliana Căplescu a explicat, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că „extremismul, fie de dreapta – fascism, fie de stânga – comunism, nu poate aduce pacea, prosperitatea, dezvoltarea armonioasă a unei societăți”. Am stat de vorbă cu Iuliana Căplescu pentru a explica pe înțelesul elevilor ce înseamnă extremismul, care ar fi consecințele suferite de România dacă am avea un președinte cu discurs al acestei ideologii. Interviul vine în contextul în care liderul partidului extremist AUR, George Simion, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu peste 40% dintre voturi, urmat de pro-europeanul Nicușor Dan (20,99%).
- Edupedu.ro a stat de vorbă și cu Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, pentru a căuta explicații referitoare la cauzele care au dus la rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, a atras atenția că „orice fel de extremism – de dreapta, național- socialist sau de stânga, nu poate aduce pacea, prosperitatea, dezvoltarea armonioasă a unei societăți. Istoria a demonstrat asta, foarte recent!”, spune ea.
Profesoara dă și un exemplu: faptul că în aceste zile se împlinesc 80 de ani de la „finalitatea celei de-a doua conflagrații mondiale, efect al «conflictului» între astfel de regimuri politice, dar și între acestea și de regimurile democratice. Nu este cazul să mai experimentăm un astfel de război! Extremismul nu este bun în nicio zonă a dezvoltării unei societăți, este un fapt, nu o opinie”, mai spune Iuliana Căplescu.
- Al Doilea Război Mondial, declanşat la 1 septembrie 1939, s-a încheiat în Europa, în 8-9 mai 1945, odată cu semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei.
Profesoara de istorie Iuliana Căplescu mai spune că la clasă le explică elevilor și ce este democrația cu exemple aplicate și dezbateri despre teme din societate, care îi vizează și pe elevi.
„Exemplele le luăm noi, profesorii, din societate: cum avem dreptul la opinie, la liberă exprimare atunci când scriem un articol, cum participăm la alegerea reprezentanților țării în instituții cu autoritate (primari, deputați, senatori, președinte, europarlamentari) fără a avea vreo opreliște, cum putem să tragem la răspundere autoritățile publice prin emiterea unor petiții, cum putem protesta (pașnic și autorizat) față de încălcarea vreunui drept constituțional, fără teama de a fi arestați pentru acțiunile noastre etc. Lipsa democrației a fost vizibilă în anii interbelici ai secolului al XX-lea, exemplificăm din faptele istorice de acolo și mergem pe ideea centrală a învățării istoriei: ca să nu mai repetăm greșelile trecutului, este esențial să reținem asta! Și să învățăm din asta!”, spune profesoara de istorie Iuliana Căplescu.
Redăm interviul integral acordat de către profesoara de istorie Iuliana Căplescu pentru Edupedu.ro:
Edupedu.ro: Ce este extremismul? Cum îl explicați elevilor de liceu?
Iuliana Căplescu, profesoară de Istorie: Conform DEX (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), extremismul este definit drept o «atitudine a unor curente, mișcări, persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor».
Plecând de o astfel de definiție oficială, creionăm, prin exemple de practici politice extremiste, ceea ce desemnează o astfel de atitudine. Prin apelul la surse istorice diverse (texte, imagini, grafice etc.) le argumentăm ceea ce înseamnă un regim politic, definit drept extremist – cenzură, limitarea/încălcarea drepturilor și a libertăților cetățenești, monopartidismul, cultul personalității, conducerea prin intermediul instituțiilor de teroare (poliția politică), propaganda, cumularea puterilor în stat etc.
Și, astfel, demonstrăm de ce un astfel de regim politic se încadrează la acele tipuri de regim politic ce trebuie evitate de către societate; ele nu gândesc, o dată cu ajungerea la putere, să facă bine societății: ele conduc conform unor ideologii proprii, discriminatorii pentru anumite clase socio-profesionale sau minorități etnice, religioase etc.
Extremismul, de orice fel ar fi el, de dreapta – fascismul, național-socialismul sau de stânga – comunismul, nu pot aduce pacea, prosperitatea, dezvoltarea armonioasă a unei societăți. Istoria a demonstrat asta! Foarte recent! Nu uitați că zilele acestea se împlinesc 80 de ani de finalitatea celei de-a doua conflagrații mondiale, efect al «conflictului» între astfel de regimuri politice, dar și între acestea și regimurile democratice. Nu este cazul să mai experimentăm un astfel de război! Extremismul nu este bun în nicio zonă a dezvoltării unei societăți. Este un fapt, nu o opinie.
Edupedu.ro: Ce ar însemna un președinte extremist pentru România?
Iuliana Căplescu, profesoară de Istorie: Nimic bun. Este funcția cea mai înaltă a statului român, conform Constituției din anul 1991, revizuită în anul 2003. Este funcția de reprezentare în relațiile internaționale, acolo unde România, prin unicul proiect de țară din perioada postdecembristă, a reușit să fie integrată în structurile euro-atlantice. Trebuie înțeles că președintele României are datoria legală și morală de a-și reprezenta cetățenii în Europa și în lume cu o atitudine democratică în toate acțiunile sale.
Edupedu.ro: Cum vă explicați că extremismul a fost ales ca soluție de 40% dintre românii care au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale?
Iuliana Căplescu, profesoară de Istorie: În opinia mea, două ar fi cauzele. Prima, neîncrederea într-un sistem politic cu alianțe de genul „monstruoasei coaliții” de la 1866, ca să facem apel la istorie. Alianțe între două sau mai multe partide care altădată se contrau, cel puțin prin violență verbală, de câte ori aveau oportunitatea. Ce să creadă societatea? Că astfel de alianțe sunt pentru binele poporului sau pentru binele propriu, cel al politicienilor? Și de aici, votul de blam pe care l-au primit politicienii „vechi” în ale meseriei. O a doua cauză identificată de mine ar fi non-educația, lipsa profundă de informație verosimilă, transmisă fără părtinire către societate, cu argumente, cu exemple, cu lecții de bune-practici. Educația atât din sânul familiei cât, mai ales, cea de la școală. Acolo unde, de ceva vreme, noi, profesorii, nu prea mai suntem lăsați să ne facem datoria, ca nu cumva să îngreunăm evoluția educațională a elevilor noștri.
Edupedu.ro: Cum le explicați elevilor ce este democrația versus extremismul? Ce exemple le puteți da pe înțelesul lor?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie: Conform DEX, democrația este definită drept regimul politic în cadrul căruia conducerea societății este încredințată poporului prin reprezentanții săi prezenți în instituțiile statului. Plecând de o astfel de definiție oficială, creionăm, prin exemple de practici politice democratice, ceea ce desemnează un astfel de regim politic. Prin apelul la surse istorice diverse (texte, imagini, grafice etc.) le argumentăm ceea ce înseamnă un regim politic, definit drept democratic – garantarea și respectarea drepturilor și a libertăților cetățenești, separarea puterilor în stat, alegerile libere, competiția electorală, pluripartidismul, manifestarea societății civile etc.
Exemplele le luăm noi, profesorii, din societate: cum avem dreptul la opinie, la liberă exprimare atunci când scriem un articol, cum participăm la alegerea reprezentanților țării în instituții cu autoritate (primari, deputați, senatori, președinte, europarlamentari) fără a avea vreo opreliște, cum putem să tragem la răspundere autoritățile publice prin emiterea unor petiții, cum putem protesta (pașnic și autorizat) față de încălcarea vreunui drept constituțional, fără teama de a fi arestați pentru acțiunile noastre etc. Lipsa democrației a fost vizibilă în anii interbelici ai secolului al XX-lea, exemplificăm din faptele istorice de acolo și mergem pe ideea centrală a învățării istoriei: ca să nu mai repetăm greșelile trecutului este esențial să reținem asta! Și să învățăm din asta!
Edupedu.ro: Dacă ați avut ore după rezultatele primului tur al alegerilor, ce v-au întrebat elevii?
Iuliana Căplescu, profesoară de Istorie Colegiul Național „Matei Basarab”: Am avut ore dar cu cei mai mici, cei care nu au fost părtași direcți la exercitarea votului și nu au fost prea atenți la ceea ce s-a întâmplat în zona politică, mai exact rezultatele alegerilor din seara de 4 mai 2025, primul tur pentru prezidențiale. Dar întrebări au fost: «Cu cine ați votat?»
Am răspuns așa cum aș fi făcut-o în fața unei camere de filmat în ziua votului meu: cu acel candidat care mi-a confirmat din dezbaterile televizate că urmărește prezența constantă a României în structurile euro-atlantice, care are o viziune validă referitoare la relațiile internaționale ale țării mele, care nu face apel la „populism” pentru a mă convinge… Sunt conștientă că nu este atât de facil să deții această funcție, dar asigură-mă, prin faptele de până la votul cetățenilor români, că respecți Constituția, legea fundamentală a acestei țări, că respecți limitele ei în ceea ce privește atribuțiile funcției pentru care candidezi.
O altă întrebare pe care mi-au pus-o elevii: «Ce părere aveți de rezultatele anunțate?».
Că sunt rezultate date de votul cetățenilor români, prin exercitarea unui drept democratic, același drept considerat încălcat de unii dintre candidații la aceste alegeri… important este că astfel de opinii au fost invalidate;
«Ce veți face în turul al II-lea? » Cam ceea ce am făcut și în primul tur… îmi voi exercita un drept fundamental, drept câștigat pentru mine și toți ceilalți cetățeni activi ai României postdecembriste de cei care s-au sacrificat în decembrie 1989. Tare fain ar fi să ne mai aducem aminte din când în când și de acest civism de care beneficiem dar alegem, unii dintre noi, să nu o facem!
Edupedu.ro: Ce vă spun elevii despre părinții lor – le explică acasă, mai ales celor care urmează să voteze, despre importanța votului?
Iuliana Căplescu, profesor de Istorie: Părinții copiilor minori momentan evită să stea de vorbă cu ei. Probabil că doresc să-i ferească de această „arenă” a politicii care, uneori, este tare încrâncenată, pentru a mă exprima diplomatic. Este dreptul domniilor lor, cu siguranță consideră că nu este încă momentul unei astfel de discuții serioase referitoare la exprimarea unei alegeri, a unui vot. Unii părinți însă, și elevii mei mi-o mărturisesc franc, le spun să-și întrebe profesorii. Pe profesorii-diriginți sau pe noi, cei de istorie, pe cei ce predau științele socio-umane. Ne onorează această încredere în actul didactic pe care noi, profesorii, ni-l exercităm pentru a dezvolta competențele civice. Știu câte ceva de la clasele mai mici unde se studiază Educație civică (clasele a III-a și a IV-a) și Educație socială (Gândire critică și drepturile omului, clasa a V-a și Educație pentru cetățenie democratică, clasa a VII-a), dar mai mult elemente de teorie, de istorie a drepturilor omului.
O dată cu atingerea majoratului și a devenirii lor drept cetățeni activi, sunt mult mai interesați de ceea ce desemnează votul, dreptul de a alege, campanie electorală, program politic, ideologie susținută de candidați și, mai ales, sunt interesați de dezbaterile publice de idei între candidați pentru a-și desemna, pentru conștiința lor și chiar, pentru votul lor, pe cel ales să îi reprezinte la cel mai înalt nivel de autoritate publică.
- Context: La alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, candidatul extremist George Simion a obținut o majoritate de peste 40% dintre voturi, asigurându-și locul în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Pe locul al doilea, la o distanță de 20% s-a situat Nicușor Dan, candidatul pro-european.
Citește și:
INTERVIU Un președinte extremist înseamnă sfârșitul democrației – avertizează Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Este halucinant că 40% dintre românii care au mers la urne au votat un candidat suveranist
INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București
„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor
INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România
INTERVIU Ce este xenofobia / Csaba Asztalos: Xenofobia este o formă de ură împotriva altor persoane, de regulă împotriva străinilor. Societatea e extrem de tensionată, nici nu mai ajungem să încercăm să îl convingem pe celălalt de ce credem noi, ci îl facem prost, direct
Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Valorile creștine nu permit xenofobia, nu acceptă intoleranța. Cultele au obligația să oprească și să prevină manipularea prin aceste argumente religioase
INTERVIU Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii în teologie: Este o problemă modul în care e predată teologia în Facultățile de teologie. Se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice și ai preoți care desconsideră virtuțile democrației / Ideea mea de reformă: cursuri pentru studenții teologi despre modul în care funcționează democrația, ce este libertatea religioasă, dialogul inter-religios
Profesorul de Istorie Mihai Manea: Din intelighenția românească interbelică – cazul lui Nae Ionescu, ideolog al Mișcării Legionare, care a fost demis și din funcția universitară
Nina Vasile
Redacția
G4Media.ro
Ionel Funeriu
Mihai Peticilă