Laureata Nobelului pentru Chimie 2020, despre câștigarea premiului de către două femei: Tind să mă consider om de știință. Vedem o lipsă de interes general în rândul tinerilor pentru o carieră științifică

2.352 de vizualizări
Emmanuelle Charpentier / Foto: Captura Youtube.com
„Mi-am dorit dintotdeauna să fac cercetare genetică pe celule umane, care poate ajuta comunitatea științifică să înțeleagă mai bine diverse boli”, a declarat astăzi Emmanuelle Charpentier, atunci când a fost anunțată de Comitetul Nobel că este laureata celei mai înalte distincții din domeniul său: Premiul Nobel pentru Chimie 2020. Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna au primit astăzi Nobelul pentru Chimie, pentru descoperirea instrumentului numit „foarfeca genetică” CRISPR / Cas9.

Cu acest instrument al tehnologiei genetice, cercetătorii pot schimba ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor cu o precizie extremă. Tehnologia descoperită de cele două cercetătoare are un impact revoluționar asupra științelor vieții, contribuie la noi terapii împotriva cancerului și poate realiza visul vindecării bolilor moștenite, explică Nobelprize.org.

Contactată de Comitetul Nobel imediat după ce a fost anunțat public faptul că a câștigat înalta distincție, Emmanuelle Charpentier (52 de ani) – astăzi director al Max Planck Unit for the Science of Pathogens în Berlin, Germania – a povestit în fața jurnaliștilor prezenți la anunțul de la Stockholm – că „am muncit zi și noapte pentru că trebuia să lucrez pe două fusuri orare (Europa și California). Ajungeam acasă pe la 3 dimineața, dormeam câteva ore și o luam de la capăt”.

Mi-am dorit dintotdeauna să fac cercetare genetică pe celule umane, care poate ajuta comunitatea științifică să înțeleagă mai bine diverse boli și să găsească tratamente pentru bacteriile care le cauzează, dar și tratamente pentru boli transmise genetic”, a continuat Charpentier.

Întrebată de un jurnalist german cât de încântată este de faptul că premiul Nobel în chimie a fost câștigat de două femei, Emmanuelle Charpentier a răspuns: „Tind să mă consider un om de știință, dar desigur sunt fericită și pentru asta, că premiul a fost acordat unor femei. Sper că tinerele fete care vor să ia calea științei văd că pot primi și premii, dar mai important, că pot avea un impact prin cercetarea pe care o fac. Cred că este foarte important și nu doar pentru femei, vedem o lipsă de interes general în rândul tinerilor pentru o carieră științifică”.

Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna fac ca Premiul Nobel pentru Chimie să fie acordat de 7 ori în istorie unor femei. Până acum, 112 Premii Nobel în Chimie au fost acordate, între 1901 și 2019.

Așa cum se întâmplă de cele mai multe ori în știință, descoperirea aceasta a fost neașteptată. În timpul studiilor făcute de Emmanuelle Charpentier asupra bacteriei Streptococcus pyogenes, ea a descoperit o moleculă necunoscută anterior, tracrRNA.

Lucrările sale au arătat că tracrARN face parte din sistemul imunitar antic al bacteriilor, CRISPR / Cas. Atunci când o bacterie este atacată de un virus, această moleculă dezarmează virusul prin divizarea ADN-ului acestuia. În mod indirect, descoperirea poate contribui și la cercetarea științifică pentru un viitor vaccin anti-COVID, a explicat Emmanuelle Charpentier unui reporter de la Associated Press în timpul discursului susținut astăzi, 7 octombrie 2020, la Academia Regală de Ştiinţe din Suedia.

Charpentier și-a publicat descoperirea în 2011. În același an, a inițiat o colaborare cu Jennifer Doudna, o biochimistă cu experiență, cu vaste cunoștințe despre ARN. Împreună, au reușit să recreeze foarfeca genetică a bacteriei într-o eprubetă și să simplifice componentele moleculare ale foarfecelor, astfel încât acestea să fie mai ușor de utilizat.

Cercetătorii trebuie să modifice genele din celule pentru a afla despre cum funcționează viața. Aceasta a fost o muncă lungă, dificilă și uneori imposibilă de-a lungul timpului. Folosind „foarfecele” genetice CRISPR / Cas9, acum se poate schimba codul vieții în doar câteva săptămâni.

Premiul Nobel a fost acordat anul acesta în comun cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna, “pentru dezvoltarea unei metode de editare a genomului”.

Emmanuelle Charpentier (52 de ani) este născută în 11 decembrie 1968, la Juvisy-sur-Orge în Franța. Și-a obținut doctoratul în 1995, la Institutul Pasteur din Paris. În prezent, este director al Max Planck Unit for the Science of Pathogens din Berlin, Germania.

Jennifer A. Doudna (56 de ani) este născută pe 19 februarie 1964, la Washington, în SUA. Și-a obținut doctoratul în 1989 la Harvard Medical School în Boston, USA. Este profesor la University of California, Berkeley, SUA, precum și Investigator la Howard Hughes Medical Institute.

Valoarea premiului este de 10 milioane de coroane suedeze, care vor fi împărțite în mod egal între laureați.

Citește și:
Premiul Nobel pentru Chimie 2020 se acordă pentru “rescrierea codului vieții” cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna
Andrea Ghez, a patra femeie din istorie laureată a Premiului Nobel pentru Fizică: Astăzi simt o mai mare pasiune pentru partea didactică a muncii mele. E atât de important să convingem generațiile mai tinere în privința capacității lor de a pune întrebări și de a gândi
Premiul Nobel pentru Fizică 2020 a fost câștigat de cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez, pentru “cele mai întunecate secrete ale universului”
Premiul Nobel pentru Medicină 2020 a fost acordat celor trei cercetători care au descoperit virusul hepatitei C
Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor care “au creat o lume reîncărcabilă”: John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion
VIDEO Nobelul pentru Chimie 2018, explicat la masa de experimente: cum au manipulat cercetătorii ADN-ul virusurilor pentru a produce proteine modificate
Premiul Nobel pentru Chimie 2018 a fost acordat cercetătorilor Frances H. Arnold, George P. Smith şi Gregory P. Winter
VIDEO Premiul Nobel pentru Chimie 2018, explicat pe înțelesul tuturor de Daniel Funeriu, fost ministru și cercetător chimist în Japonia și SUA


2 comments
  1. Generația tânără se înfioară când aude de matematică și alte științe, iar adulții îi plâng de milă și decid că științele sunt un chin pentru majoritatea copiilor și că ar fi cazul să îi lăsăm să aleagă ce vor să studieze. Adică nu chinuitoarele științe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Amenințări, răpiri, înlocuirea profesorilor cu alții aduși din Crimeea: Cum arată “rusificarea” educației în teritoriile ocupate din Ucraina – CNN / Precedentul anexării Crimeei și al elevilor care au ajuns să lupte acum împotriva propriei țări

Directori amenințați, răpiri de profesori, somații să se renunțe la predarea în limba ucraineană și cu manuale ucrainene, dar și profesori care refuză categoric să se supună ordinelor soldaților –…
Vezi articolul

Ministerul Educației anunță că vor fi montate camere de supraveghere în spațiile exterioare ale Școlii Centrale, după incidentul de ieri, când trei fete s-au simțit rău și au ajuns la spital. Au fumat o țigară cu substanțe interzise / „Accesul în școală se face doar pe baza carnetului de elev, dar nu avem voie să percheziționăm elevii când intră în școală”, spune directorul unității de învățământ

Ministerul Educației a anunțat că, în urma incidentului, spațiile exterioare ale Școlii Centrale vor fi supravegheate video, spune secretarul de stat Sorin Ion pentru Edupedu.ro. Banii pentru plata camerelor vor…
Vezi articolul

Ministrul Educației anunță revizuirea tuturor hârtiilor și procedurilor cerute de ARACIP în școli: Degeaba am inițiat debirocratizarea, dacă activitatea unităților de învățământ e blocată de niște decizii și cutume ale Agenției de asigurare a calității în învățământul preuniversitar

„Am hotărât să revizuiesc toate procedurile Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) care îngreunează activitatea în cadrul unităților de învățământ. Degeaba am inițiat procesul de debirocratizare…
Vezi articolul