Liderul sindical Marius Nistor: În ultimii 35 de ani am avut atâtea reforme, nimic nu a fost dus până la capăt, clar că apare o neîncredere a profesorilor vizavi de beneficiile unei schimbări / Este normal să apară rezistență, plafonare și indiferență, pentru că n-au mai văzut o anumită finalitate

După decenii de reforme începute și nefinalizate în învățământ, profesorii „automat au o reacție de respingere”, a afirmat recent liderul sindical Marius Nistor, la Prima News. Este nevoie „de o schimbare în care corpul profesoral să fie implicat în mod real”, a adăugat el.

Redăm declarațiile pe această temă:

Liderul sindical Marius Nistor: În momentul în care colegii mei aud termenul de reformă în sistemul educațional, automat apare o reacție de respingere. Din ce cauză? Cred că știți și dumneavoastră foarte bine. În ultimii 35 de ani am avut atâtea reforme, niciuna finalizată. Am avut atâtea reforme care au luat numele unor miniștri: reforma Marga, reforma Funeriu, reforma Andronescu, reforma nu mai știu care. Nimic nu a fost dus până la capăt. Legislația în domeniu a suferit atâtea modificări, încât o lege abia promulgată deja începea să suporte modificări pe bandă rulantă. Drept urmare, din start apare această neîncredere a corpului profesional vizavi de beneficiile unei schimbări. Este normal să existe o astfel de rezistență. Așa că eu aș renunța să mai vorbim de reformă. Cred că mai interesant este să vorbim, poate, de progresul sistemul educațional, de modernizarea sistemului educațional, de ridicarea lui la nivelul așteptărilor pe care societatea le are din partea noastră.

Și, bineînțeles, putem vorbi de schimbare, dar o schimbare care să conducă la rezultate mai bune. O schimbare în care corpul profesoral să fie implicat în mod real, pentru că, vedeți, s-a mai vorbit de reformă curriculară, s-a mai vorbit de modificarea planurilor-cadru. Dar știți cum discutau anumiți experți, mai ales cei care nu lucrează neapărat în sistem, dar sunt specialiști la absolut toate: dascălii nu sunt buni de nimic, sunt conservatori, facem niște planuri-cadru ca să dăm afară zeci de mii de cadre didactice. În momentul în care ai o astfel de abordare, categoric reacția va fi de respingere.

Clar că a apărut această plafonare și indiferență, până la urmă, pentru că n-au mai văzut o anumită finalitate, dar vor ieși din zona de confort, se vor aplica, vor încerca să piloteze aceste noi planuri-cadru, cei care vor avea curaj, și sunt suficient de mulți colegi care vor avea curajul să facă acest lucru. Dacă acolo, în zona de pilotare, vor exista rezultate palpabile, clar că vor fi și alții care vor urma această cale. Dar trebuie înțeles următorul lucru: indiferent ce reforme facem, indiferent cum modificăm planurile-cadru, indiferent cum vor arăta programele școlare, contează foarte mult pregătirea inițială a celor care vor alege această profesie. Contează foarte mult formarea continuă, cursuri care, într-adevăr, să aibă o finalitate bună, care să conducă la rezultate mai bune, care să le servească colegilor noștri în activitatea de zi cu zi.

Informații de context

Ministrul Educației și Cercetării Daniel David a semnat ordinul de ministru pentru aprobarea planurilor-cadru de liceu. Este „primul pas într-o reformă mult mai importantă pe care trebuie să o facem de acum încolo, și anume lucrul la programe, (…) manualele pe baza noilor programe și apoi training-ul profesorilor, pentru ca din 2026 să avem o nouă generație care intră într-o nouă logică curriculară”, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Daniel David.

Ce propuneri de schimbări curriculare sunt menționate în Raportul QX al ministrului Daniel David:

„Învățământul obligatoriu trebuie pregătit printr-o reorganizare a educației antepreșcolare, cu un curriculum modern, asociat cu resursa umană și infrastructura de calitate. De obicei, educația antepreșcolară și educația preșcolară sunt tratate psihoeducațional și administrativ ca parte a educației timpurii (așa cum este cazul și în standardele/reperele aprobate în țară 2024). În esență, curriculumul educației timpurii trebuia să constituie prerechizitele pentru competențele de bază și cele cheie, care urmează să fie aprofundate și dezvoltate apoi în următoarele cicluri de învățământ. 

Cred însă, accentuând (1) componenta psihologică – ex. stadiul senzorio-motor (orientativ 0-2 ani) vs. stadiul preoperațional în dezvoltarea piagetiană clasică (orientativ 2-6 ani) – și (2) noua structură administrativă – educația preșcolară devine parte din învățământul obligatoriu – că, păstrându-se principiile și umbrela educației timpurii, educația preșcolară trebuie tot mai mult gândită prin similaritate și raportare la educația primară, pe care o pregătește psihoeducațional și administrativ. Raportul OECD 2025, din luna mai, va detalia astfel de reforme necesare la nivelul educației timpurii. 

Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului primar a fost în anul 2013, aici fiind necesare verificări și actualizări, unde este cazul. 

Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului gimnazial a fost în anul 2017, de aceea, și aici trebuie să se facă verificări și reactualizări, unde este cazul. 

La nivelul învățământului liceal, există o întârziere de peste două decenii, de aceea reforma aici trebuie să devină o prioritate; planurile cadru au fost deja puse în dezbatere publică, așadar, următoarele etape – programe/manuale/formarea profesorilor – pot fi implementate, astfel încât anul școlar 2026/2027 să înceapă cu o nouă paradigmă curriculară la nivel de liceu. 

În fine, trebuie formulate dezvoltările curriculare pentru educația timpurie și pentru învățământul postliceal.”