LISTĂ 10 universități din România vor beneficia de finanțări în valoare de peste 43 de milioane de euro pentru construirea de cămine – apel PNRR

1.382 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
10 instituții de învățământ superior din țară vor beneficia de finanțări în valoare de peste 43 de milioane de euro pentru construirea de campusuri universitare în cadrul apelului de proiecte „Construcția infrastructurii universitare pentru campusurile studențești ale viitorului”. Lista intermediară cu proiectele eligibile a fost publicată vineri, 4 octombrie, de Ministerul Educației.

Apelul de proiecte „Construcția infrastructurii universitare pentru campusurile studențești ale viitorului”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dispune de o alocare financiară de 43.028.568 de euro, respectiv 214.105.851,51 lei, potrivit Ghidului solicitantului.

Construcția noilor locuri de cazare ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025, urmând ca studenții să poată beneficia de acestea începând cu anul 2026.

„Se au în vedere, cu precădere, investițiile care au o dimensiune incluzivă, pentru creșterea numărului de locuri din cămine, dedicate studenţilor proveniţi din medii socio-economice defavorizate, cu dizabilităţi, minorităţi etnice sau din familii monoparentale etc., care vor avea prioritate în obținerea unui loc în campusuri universitare nou construite”, se menționează în document.

Iată lista celor 12 universități și proiectele propuse de acestea:

  • Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), cu proiectul Construire Cămin Studențesc Campus II – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava;
  • Universitatea „Valahia” din Târgoviște, cu proiectul „Construire Cămin, Spații și Activități Complementare și Recreative și Amenajări Conexe, pentru Universitatea Valahia din Târgoviște”;
  • Universitatea de Vest din Timișoara, cu proiectul „Viitorul Studenților: Cămine Smart și Sustenabile”;
  • Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, cu proiectul „Construcția unui Nou Cămin Studențesc al UMGST G. E. Palade Târgu Mureș”;
  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu proiectul „Construire Clădire Spații de Cazare Studenți în Stațiunea de Cercetare și Practică Studențească Vasile Băcăuanu – UAIC Bio Life”;
  • Universitatea Ovidius din Constanța, cu proiectul „Construind pentru Mâine: Campus Studențesc Inovator la Universitatea Ovidius – Cosmic”;
  • Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București, cu proiectul „Construcție Cămin Studențesc în Baza Didactică Eforie Nord, pentru Studenții UNEFS”;
  • Universitatea din București, cu proiectul „Construire Imobil cu Funcțiunea de Cămin Studențesc – Corp C29, cu Regim de Înălțime S+P+9E”;
  • Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, cu proiectul „Construire Cămin Studențesc cu Facilități Educaționale în Vederea Asigurării unei Infrastructuri Universitare Moderne în cadrul Campusului Universității Științele Vieții Regele Mihai I Timișoara;
  • Universitatea Tehnică de Construcții din București, cu proiectul ”Accurate – Demolare și Construire Cămin pentru Reînnoirea Sustenabilă către un Viitor Verde”.

Proiectele depuse de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța au fost respinse.

40% din numărul locurilor de cazare nou construite vor fi ocupate de studenții care provin din medii defavorizate. Prioritate vor avea cei care beneficiază de bursă socială.

Finanțarea acordată fiecărei universități va fi decisă în funcție de punctajul obținut, în limita bugetului disponibil. Asta presupune că nu toate proiectele admise vor primi neapărat finanțare.

Edupedu.ro va actualiza acest articol cu lista finală a proiectelor câștigătoare, după publicarea acesteia de către Ministerul Educației.

DOCUMENT – Lista intermediară a proiectelor admise/respinse:


1 comment
  1. La camine-s grozave toate aceste Universitati.
    Dar spatiile dedicate invatamantului sunt deficitare, ramase la nivelul anilor 90. Departe de ceea ce ofera Universitatile modeste din tari mai dezvoltate.
    Probabil ca spera ca studentii sa nu observe dezastrul in ceea ce priveste dotarea care ar trebui sa fie cea mai relevanta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect și programul Neuroștiința la Clasă” ajung la elevi, cu susținerea Ministerului Educației – avertizează într-o scrisoare deschisă cercetătorii Andrei Miu, Raul Mureșan și Dragoș Iliescu

Trei profesori și cercetători în Neuroștiințe și Științe Cognitive au lansat o scrisoare deschisă prin care îl avertizează pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, că instituția pe care o conduce și-a…
Vezi articolul

Daniel David, ministrul Educației: Studenții, într-un fel, pe bună dreptate, sunt nemulțumiți, fiindcă au avut niște drepturi pe care le pierd, în zona transportului. Se poate discuta / A fost o deschidere a Guvernului să înțeleagă problemele studențești, nu la nivelul pe care și l-ar dori studenții

Ministrul Educației, Daniel David, spune că „studenții, într-un fel, pe bună dreptate, sunt nemulțumiți”, în privința transportului, dar subliniază că „în prima variantă (n. red a proiectului de ordonanță) lucrurile…
Vezi articolul

Ministerul care mimează urgența. Proiectul de Ordonanța de urgență care modifică legile Educației pentru a treia oară – schimbă regulile pentru burse și introduce camerele video în clase la decizia școlii, cu informarea elevilor și profesorilor – e plimbat de 3 luni între instituții. Avizul CES a fost dat abia azi, cu observații

Proiectul de ordonanță de urgență care modifică legile Educației, inițiat de Ministerul Educației pe 25 martie, este plimbat printre instituții de 3 luni. Este vorba despre proiectul care printre altele…
Vezi articolul

Educația care să ajute în fața amenințărilor hibride trebuie să fie susținută în universități de țările membre, nu de NATO – Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, într-o dezbatere la Universitatea din București: Să ne asigurăm că experiența voastră e folosită, că și alte țări fac același lucru

Țările membre NATO, nu Alianța în sine ar trebui să fie responsabile cu finanțarea efectivă a programelor universitare care să contribuie la combaterea unor amenințări hibride și cibernetice, a spus…
Vezi articolul