Luciana Antoci, consilier pe Educație la Cancelaria premierului Bolojan: Din păcate, practica pedagogică se face în continuare doar în colegiile și liceele mari din mediul urban, iar după titularizare cei care vor să devină profesori sunt cel mai des repartizați în școli din mediul rural, care au cu totul alte particularități

Consilierul la Cancelaria prim-ministrului Ilie Bolojan pe teme de Educației, Luciana Antoci, fost șef al ISJ Iași, a subliniat la Radio Iași, că există o discrepanță între faptul că studenții fac practică pedagogică la „licee și colegii mari” care sunt în mediul urban, deși după examenul de titularizare, absolvenții sunt repartizați în mediul rural, iar școlile de acolo „au alte particularități”.

Luciana Antoci, consilier pe educație la cancelaria prim-ministrului Ilie Bolojan atrage atenția asupra faptului că absolvenții de universitate care vor să urmeze o carieră pedagogică, „ies din universitate cu o pregătire pedagogică realizată printr-o practică, din punctul meu de vedere, neadaptată în acest moment”.

Antoci a explicat faptul că „din păcate, practica pedagogică se face în continuare doar în colegiile și liceele mari din mediul urban, unde se află, de altfel, mentorii de practică pedagogică. Doar că absolvenți de universități care sunt aspiranți la cariera didactică sunt cel mai des repartizați după titularizare în școli din mediul rural, care au cu totul alte particularități”.

De remarcat, situația a fost semnalată de Luciana Antoci și în urmă cu 3 ani, când ministru al Educației era Sorin Cîmpeanu.

Revenind la declarația actuală, Luciana Antoci a mai spus că „practica pedagogică în formatul actual presupune doar activități de asistență la lecție și de susținere a unor lecții. Ori noi știm foarte bine că organizația școlară înseamnă mult mai mult decât atât, înseamnă să cunoști foarte bine mecanismele de funcționare ale unei școli, departamentele specifice administrativ, contabilitate, secretariat, infrastructură școlară, documentele școlare trebuie să fie foarte atent completate, relațiile cu celelalte instituții, fie că vorbim de autorități locale ori județene sau de ONG-uri”.

Luciana Antoci mai spune că „resursele pe care le vom avea în școli de acum încolo trebuie foarte atent concentrate pe pregătirea resursei umane din sistem, pentru că Educația de calitate depinde în mod foarte clar de pregătire a profesorilor”.

„Toate acestea sunt componente ale profesiei didactice care nu se dezvoltă deloc prin pregătirea inițială în universități și cred că din această perspectivă se impune neapărat o recalibrare a formulei de pregătire a resursei pentru sistemul de educație”, a mai spus consiliera prim-ministrului Ilie Bolojan.

Informații de context

Studenții înscriși la cursurile modulelor psihopedagogice nivel I (în timpul licenței) și nivel II (în timpul masteratului) fac practică pedagogică în școlile și liceele cu care sunt parteneriate facultățile lor, de regulă din același municipiu.

Practica pedagogică în formula actuală se adaugă cursurilor de profil coordonate de profesori care aparțin de departamentele de pregătire a personalului didactic (DPPD) și presupune efectuarea mai multor ore de asistență și de predare la disciplina studiată.

Profesorii trebuie sprijiniți să facă mai multă practică pedagogică în formarea inițială, a afirmat profesoara de Educație muzicală Antoaneta Luchian, la emisiunea Educația la putere, de la TVR 2. Ea consideră că examenul de titularizare poate rămâne în forma actuală, dar că ar trebui „să fie însoțit de o avizare, de masterat didactic, de acea asistență la clasă și mentorat real făcut de niște profesori care se pricep”.

„Mentoratul este considerat un instrument esențial pentru modernizarea procesului de predare”, arată raportul-diagnostic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) 2024 referitor la învățământul preuniversitar din România. Documentul revine insistent asupra chestiunilor legate de mentorat și propune o serie de măsuri care să susțină reformele promise pe baza noii legislații din educație.

Acestea sunt prezentate drept cheie „pentru a transforma treptat practicile didactice din întreaga țară”, în condițiile în care eforturile de până acum în privința mentoratului didactic „au eșuat întrucât mentorii nu au beneficiat de suficientă formare și sprijin”. Analiza recomandă ca reformele propuse în domeniu să fie introduse etapizat, iar prioritatea să fie acordată școlilor și profesorilor care au cea mai mare nevoie.