„Măsuri urgente de prevenție și intervenție în școli”, anunță Ministerul Educației, după ce raportul ESPAD 2024 a plasat România peste media europeană la consumul de alcool și tutun în rândul adolescenților

„Măsuri urgente de prevenție și intervenție în școli”, anunțate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), după ce raportul ESPAD 2024 a plasat România peste media europeană la consumul de alcool și tutun în rândul adolescenților. Într-un comunicat publicat duminică, instituția vorbește despre „toleranță zero” față de orice formă de consum de substanțe, jocuri de noroc sau comportamente de dependență și o „arhitectură intervențională în trei componente” – însă cadrul fusese deja detaliat de ministrul Daniel David în urmă cu două săptămâni.

În reacție la datele raportului care arată că opt din zece adolescenți români au consumat alcool și jumătate dintre elevi sunt în risc de dependență digitală, Ministerul Educației anunță o serie de măsuri pe termen scurt și mediu.

„Vom implementa o arhitectură intervențională în trei componente: înțelegerea și controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, autoritățile locale și părinții), conștientizarea, prevenția și tratamentul în școală, precum și tratamentul de specialitate, realizat în afara școlii”, precizează ministerul.

Cadrul pe care Ministerul Educației îl reia în comunicatul de duminică a fost deja prezentat public pe 9 octombrie 2025, în comunicatul dedicat lansării a două ghiduri metodologice pentru prevenirea adicțiilor în școală, realizate în parteneriat cu noua formă a Agenției Naționale Antidrog – Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA).

La acel moment, ministrul Daniel David declara:

„Ministerul își propune o abordare mai complexă – 1. controlul fenomenului în afara școlii, prin implicarea părinților și a autorităților de ordine publică; 2. prevenție și identificare în școală, prin implicarea specialiștilor și a comunității școlare; 3. tratament de specialitate, în școală și în afara ei, prin colaborare cu alte autorități și angajament propriu.”

Practic, comunicatul din 26 octombrie nu aduce elemente noi de politică publică, ci reafirmă principiile deja anunțate oficial, acum contextualizate prin datele alarmante din raportul ESPAD 2024.

Comunicatul insistă asupra faptului că școala trebuie să devină un spațiu sigur pentru elevi, în care prevenția și educația psihologică să fie integrate în activitățile zilnice, așa cum se arată de regulă în orice comunicat al ministerului pe astfel de subiecte:

„Utilizarea datelor științifice, precum cele din raportul ESPAD și alte rapoarte relevante, sunt fundamentale pentru elaborarea, monitorizarea și adaptarea de politici publice eficiente și de impact, inclusiv Ghiduri de acțiune, în noua logică asumată de minister de educație bazată pe dovezi (validată științific),” se arată în comunicat. Reamintim că MEC nu a luat în calcul nicio dată științifică, nicio cercetare sau politică bazată pe dovezi în deciziile de până acum, ci a cenzurat toate aceste date sub pretexte diferite.

Printre măsurile concrete anunțate de MEC în comunicatul din 26 octombrie se numără:

• dezvoltarea unor programe educaționale de prevenire a consumului de substanțe și a dependențelor comportamentale;
• includerea acestor teme în orele noi – care au fost propuse ca opționale la liceu pentru orele de Educație Fizică și Sport în planurile-cadru care nu se aplică încă, dar care ar trebui aplicate din toamna 2026 – este vorba despre ore de „Stil de viață sănătos” și „Autoreglare psihologică”;
• formarea cadrelor didactice și a consilierilor școlari pentru identificarea timpurie a comportamentelor de risc;
• consolidarea parteneriatelor cu autoritățile locale, părinții și ONG-urile pentru proiecte de educație și sprijin emoțional.

Raportul ESPAD 2024, coordonat de Agenția Uniunii Europene pentru Droguri, arată că România se află peste media europeană la consumul de alcool (81% față de 73%) și fumat (26% față de 18%).

În schimb, proporția adolescenților care au încercat droguri ilicite este sub media europeană (6% față de 13%).

Un aspect alarmant este creșterea dependenței digitale – peste 53% dintre adolescenți declară că nu își pot controla timpul petrecut online, fetele fiind afectate mai mult de rețelele sociale, iar băieții de gaming.

Raportul mai arată și o creștere a participării la jocuri de noroc pentru bani, 25% dintre elevii români declarând că au jucat în ultimele 12 luni.