Medalia de aur a Consiliului pentru Cercetare Științifică din Franța, acordată expertei în biodiversitate Sandra Lavorel. Este unul din cele mai prestigioase premii din Republică

[jp_post_view]
Foto: Hubert Raguet / LECA / CNRS Images via lejournal.cnrs.fr
Specialista în ecologie Sandra Lavorel, ale cărei lucrări au demonstrat serviciile oferite de biodiversitate societăţilor umane, a fost desemnată joi câştigătoarea din 2023 a medaliei de aur a Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, unul dintre cele mai prestigioase premii ştiinţifice din această ţară, transmite AFP.

Membră a Academiei Franceze de Ştiinţe, Sandra Lavorel, în vârstă de 58 de ani, este a şaptea femeie care primeşte medalia de aur acordată de CNRS de la crearea acestei distincţii, în 1954, a precizat instituţia publică în cadrul căreia cercetătoarea lucrează de 30 de ani.

Specialista în ecologie, care a călătorit în Franţa, Australia şi Noua Zeelandă, a fost „o pionieră în definirea şi analiza serviciilor oferite de biodiversitate societăţilor umane”, a indicat CNRS într-un comunicat.

Lucrările ei ştiinţifice „contribuie la o mai bună înţelegere a problemelor de mediu”, a subliniat directorul general al CNRS, Antoine Petit, potrivit Agerpres.

Cercetătoarea a declarat pentru AFP că este „foarte mândră că poate susţine cauza biodiversităţii”. Un subiect care se extinde „dincolo de speciile ameninţate sau pe cale de dispariţie”, deoarece biodiversitatea „stă la baza unui întreg ansamblu de funcţii pentru buna funcţionare a planetei Pământ”, a adăugat ea.

Potrivit CNRS, Sandra Lavorel a demonstrat în special că „schimbările climatice şi utilizarea solurilor afectează morfologia şi fiziologia plantelor”. Lucrări de pionierat care permit în prezent „elaborarea scenariilor de evoluţie a peisajului, utile pentru politicile de amenajare”.

Cercetătoarea a fost membră a Platformei interguvernamentale ştiinţifico-politică privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES), un comitet de experţi care lucrează sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), supranumit „GIEC al biodiversităţii”, şi participă în prezent la o analiză a legăturilor dintre biodiversitate, apă, hrană, sănătate şi climă.

Potrivit cercetătoarei Sandra Lavorel, „degradarea solurilor şi utilizarea speciilor” reprezintă prima ameninţare la adresa biodiversităţii, înaintea poluării şi a schimbărilor climatice, şi estimează că această „combinaţie a acestor ameninţări este cu adevărat foarte dăunătoare”. Şi, prin urmare, necesită un răspuns la nivel global, conform sursei citate.

Guvernul francez a prezentat în iulie o strategie naţională menită să abordeze presiunile exercitate asupra biodiversităţii şi să restaureze natura.

Pentru cercetătoare, acest subiect „trebuie să constituie preocuparea tuturor sectoarelor economice, nu doar a Ministerului Mediului”. Demersurile ar trebui să se bazeze pe ideea că „natura contribuie la bunăstarea oamenilor” şi îi poate ajuta pe aceştia să se adapteze la modificări majore, cum ar fi schimbările climatice. Aceasta implică, de exemplu, o gestionare raţională a pădurilor sau o diversitate genetică a culturilor.

Lavorel şi-a exprimat speranţa că societatea „progresează în conformitate cu înţelegerea faptului că (deşi) facem parte din natură nu suntem alături de ea”.

Sandra Lavorel deţine un doctorat în ecologie şi ştiinţe evoluţioniste de la Universitatea Languedoc din Montpellier. În prezent, îşi desfăşoară cercetările la laboratorul de ecologie alpină al CNRS, Universităţii din Grenoble şi Universităţii Savoie Mont Blanc.

Medalia de aur îi va fi înmânată în cadrul unei ceremonii organizate în luna decembrie, împreună cu un premiu de 50.000 de euro din partea Fundaţiei CNRS, mai notează Agerpres.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației va introduce în curriculumul școlar tematici de educație psiho-emoțională, managementul emoțiilor și siguranța online, anunță guvernul / Program de sprijin psihologic pentru copii, în contextul pandemiei Covid-19

Tematici legate de educație psiho-emoțională, managementul emoțiilor și siguranța online vor fi introduse în curriculumul școlar, ca parte a unui program dedicat sănătății emoționale și siguranței copiilor, în contextul pandemiei…
Vezi articolul

Secretar de stat în Ministerul Educației: Putem îmbunătăți platforma de evaluare la Evaluarea Națională și Bacalaureat, dar varianta optimă e sa formăm profesorii / Evaluatorii vor fi învățați cum să corecteze chiar pe baremul de la examen, în amiaza examenului

„Au existat diferențe de notare la partea de grilă, nu semnificativ numeric, dar suficiente cât să conteze. Varianta optimă este să formăm profesorii pe subiectul dat. Vom forma în ziua…
Vezi articolul

Școala în vremea Omicron – cazul Spaniei: Situație dificilă în școli, deși numărul profesorilor absenți la nivel național este mic, iar procentul elevilor de 5-11 ani care s-au vaccinat cu prima doză se apropie deja de 50%

Școlile din Spania se confruntă cu probleme considerabile cauzate de numărul profesorilor și elevilor care stau acasă, în plin val Omicron, deși, la nivel național, procentul cadrelor didactice care nu…
Vezi articolul